CJC, parte civilă: Înalta Curte analizează cererea de rejudecare a dosarului bancomatelor aruncate în aer la Constanța. Iată când s-ar putea decide totul
Știrile zilei
Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție a României au în atenție o cerere de rejudecare a dosarului bancomatelor aruncate în aer la Constanța, în 2022.
Cerere a fost formulată de cei doi inculpați din prezenta cauză, respectiv Gheorghe Călin Apostol și Katia Sanginesi, ce au și fost condamnați definitiv.
Conform portalului instanțelor de judecată, Înalta Curte s-ar putea pronunța asupra cererii de rejudecare pe data de 27 noiembrie 2024.
Amintim că în februarie 2024, în primă instanță, Tribunalul Constanța a decis condamnarea inculpatului la pedeapsa de șase ani şi 11 luni de închisoare.
Asta în timp ce inculpata a luat cinci ani şi șase luni de închisoare.
Consiliul Judeţean Constanţa, parte civilă
Inculpații au fost obligați, în solidar, la plata următoarelor sume: 50.000 lei către partea civilă U.AT. Comuna Castelu, prin primar; 48.492,23 lei către partea civilă BRD Groupe Societe Generale; 47.601,89 lei către partea civilă Raiffeisen Bank, 15.000 Euro, echivalentul în lei la data plăţii, către partea civilă Consiliul Judeţean Constanţa și 860 Euro, echivalentul în lei la data plăţii, către partea civilă Banca Transilvania.
Decizia tribunalului a fost contestată la Curtea de Apel Constanța, instanță ce a menținut în parte decizia atacată, în privința laturii penală, însă a desfiinţat în parte sentinţa tribunalului și a majorat cuantumul despăgubirilor civile la care au fost obligaţi inculpaţii, în solidar, către partea civilă Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Constanţa, reprezentată de Consiliul Județean Constanța, la suma de 195.059,83 lei.
Decizia Curții de Apel Constanța a fost definitivă.
Conform procurorilor, „inculpatul, cu complicitatea inculpatei, care a fabricat materialele explozive, l-a transportat cu un autoturism la şi de la locul comiterii faptelor şi a asigurat paza zonelor de comitere a faptelor, a distrus trei bancomate de pe raza judeţului Constanța, în scopul de a sustrage bancnotele din interiorul acestora, în două cazuri folosind materiale explozive, cel dintâi introducând în ţară şi deţinând fără drept o armă neletală de tir supusă autorizării, după cum urmează:
Cu faţa acoperită, spun anchetatorii
- la data de 15 noiembrie 2022, în jurul orelor 03:06, având faţa acoperită, inculpatul a provocat distrugeri cu un corp dur la aparatul ATM aparţinând unei bănci comerciale, instalat pe peretele exterior al clubului IDU din staţiunea Mamaia, cu scopul de a sustrage sume de bani, scop neatins datorită conformației constructive a bancomatului;
- la data de 18 noiembrie 2022, în jurul orelor 03:10, după ce în prealabil a smuls camera video de la sistemul de supraveghere video al Primăriei Castelu, ulterior, prin folosirea de materiale explozive, a provocat distrugeri la aparatul ATM aparţinând unei bănci comerciale, situat în comuna Castelu, str. Republicii, jud. Constanţa, prin deflagraţie imobilul suferind prejudicii de circa 50.000 lei prin distrugerea structurii sale, iar banca suferind prejudiciul de 48.492,23 lei, după care din interiorul ATM-ului distrus a sustras suma de 1.550 lei;
- la data de 28/29 noiembrie 2022, în jurul orelor 03:32, având fața acoperită, prin folosirea de materiale explozive fabricate de coinculpată, inculpatul a provocat distrugeri la aparatul ATM aparţinând unei bănci comerciale, instalat pe peretele exterior al Pavilionului Expoziţional Constanţa situat pe bulevardul Mamaia nr. 331A, din cauza deflagraţiei fiind provocate distrugeri masive asupra clădirii, în valoare de circa 15.000 euro, după care din interiorul ATM-ului distrus a sustras suma de 98.900 lei;
- în cursul lunii iulie a anului 2022, deplasându-se dinspre Italia la volanul unei autoutilitare Iveco Daily, inculpatul A.G.C. a introdus în România, prin unul din punctele de trecere a frontierei de pe raza judeţului Satu Mare, fără drept, o armă neletală de tir sportiv din categoria C3, armă ce face parte din categoria celor supuse autorizării şi pe care a deţinut-o fără drept și în mod neautorizat pe teritoriul României.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
