Mâine începe Postul Paștelui: Ce tradiții și obiceiuri sunt în prima săptămână
Știrile zilei
Mâine, 3 martie 2025, începe Postul Paștelui, o perioadă de 40 de zile dedicată rugăciunii, pocăinței și curățirii spirituale, care se va încheia pe 19 aprilie 2025. În acest an, Paștele ortodox și cel catolic vor fi sărbătorite în aceeași zi, pe 20 aprilie, marcând un moment de unitate între cele două tradiții creștine.
Înainte de a intra în această perioadă de post, astăzi are loc tradiționalul Lasat al Secului, ultima zi în care credincioșii consumă alimente de origine animală, precum pește, lapte, ouă și brânză, în cadrul unei sărbători care marchează începutul unei perioade de abținere.
Lăsata Secului este un moment important al pregătirii spirituale și fizice a celor care vor respecta postul. Este considerată o formă de pregătire trupească pentru perioada de post, dar și un prilej de curățire sufletească, prin renunțarea la anumite obiceiuri alimentare. De asemenea, în această zi se practică diverse ritualuri tradiționale care au scopuri apotropaice, adică de protecție și de ferire de rele.
Odată cu venirea zilei de 3 martie, începe efectiv Postul Sfintelor Paști, o perioadă de abstinență, în care nu se săvârșește slujba Sfintei Liturghii, iar credincioșii se concentrează mai mult pe rugăciune și pocăință. Această zi este cunoscută ca fiind o zi „aliturgică”, întrucât nu se oficiază Liturghia. Este un moment de izolare spirituală, dar și de revenire la esențele credinței, de reîmprospătare a legăturii dintre om și Dumnezeu.
Prima zi după Lasatul Secului era, în tradiția populară, numită „Lunea Curată”. Conform obiceiurilor din multe zone ale țării, această zi era dedicată curățeniei și pregătirii gospodăriei pentru perioada postului. Femeile nu lucrau nimic în afară de spălatul ritual al vaselor, care erau apoi urcate în podul casei, semnificând o izolare de plăcerile lumești și o întoarcere la un stil de viață mai simplu.
În această zi, mai exista un obicei curios: unul dintre membrii familiei, de obicei bărbații, se trezea devreme, lua fața de masă cu firimiturile rămase de la ospățul din seara precedentă, ieșea afară și le arunca păsărilor din curte, în timp ce spunea: „Veniți păsări să vă dau și vouă din bucatele mele cu care prind postul, dar și voi să prindeți post de la bucatele de vară.” Acesta era un ritual de protecție a recoltei și avea scopul de a feri grâul și semințele de păsările care ar fi putut să le consume, potrivit crestinortodox.ro.
În săptămâna care urmează, Marțea Strâmbă, sau „Spolocania”, este o zi cu tradiții deosebite, în care femeile din sat obișnuiau să ia furca de tors și să meargă la crâșma satului pentru a bea rachiu fiert cu piper, în speranța că acest ritual le va ajuta să crească o cânepă mare și frumoasă. Conform credințelor populare, acest obicei nu doar că aducea protecție pentru culturile de cânepă, dar și ajuta la purificarea organismului după excesele alimentare de dinaintea postului. În această zi, nu se consuma altceva decât pâine nedospită și moare de varză acră, considerată un aliment purificator.
Prima sâmbătă din Postul Mare este dedicată sărbătorii Sfântului Toader, cunoscut în tradiția populară ca „Sân’ Toader”. Acest sfânt, deși nu este recunoscut oficial ca o sărbătoare în calendarul religios, este un personaj important în tradițiile rurale, fiind considerat protectorul celor care respectă rigorile postului și al celor care se supun voinței divine. San Toader este descris ca un sfânt care deschide calea primăverii și protejează oamenii de pedepse. În această zi, se încheiau și ultimele petreceri sau șezători de iarnă, iar oamenii se pregăteau pentru perioada de muncă intensă ce urma să vină.
De asemenea, Săptămâna Cailor lui San Toader este o perioadă plină de tradiții legate de protecția animalelor din gospodărie. Femeile nu torceau, pentru a nu li se încurca firele, iar obiceiurile legate de îngrijirea animalelor, cum ar fi tunsul vițeilor și mânjilor sau construirea cozilor iepelor, erau văzute ca un mijloc de protecție pentru sănătatea și fertilitatea acestora. Aceste tradiții reflectă o legătură strânsă între om și natură, între ritmurile pământului și viața cotidiană.
În această perioadă, activitățile din gospodării sunt dedicate pregătirii pentru marele praznic pascal. Femeile se ocupă cu diverse munci casnice, cum ar fi torsul și țesutul, dar și cu pregătirea tradițională a vestimentației pentru sărbătoare, croind haine speciale pentru Paște. De asemenea, la mijlocul Postului Mare, în ziua numită „Miezul Păresimilor”, gospodinele își făceau socoteala ouălor și a cantității de cânepă, pentru a evalua cât timp le mai rămânea până când trebuiau să termine aceste activități înainte de Joia Mare.
Postul Paștelui nu este doar o perioadă de renunțare la alimentele de origine animală, ci și o perioadă de curățire spirituală și de conectare profundă cu tradițiile și obiceiurile strămoșești, care au rolul de a proteja nu doar trupul, ci și sufletul, ajutându-i pe credincioși să se pregătească pentru Învierea Domnului. Tradițiile populare, cu toate obiceiurile lor complexe și simbolice, reflectă o profundă legătură între religie, natură și viața cotidiană a oamenilor.
Sursă foto: Freepik
Citește și:
Când începe Postul Paștelui. Ce trebuie să știi despre cel mai greu post din an
