Proiect imobiliar pe un teren din retrocedări, SUPRAPUS cu faleza, spune ABADL! Vezi aici pe cine a nemulțumit hotărârea primei instanțe

Un viitor proiect imobiliar din Constanța, ce ar urma să se ridice în Faleză Nord, pe un teren din retrocedări și pentru care există însă suprapuneri cu faleza, potrivit Administrației Bazinale de Apă Dobrogea Litoral, ajunge în atenția Curții de Apel din oraș, după ce hotărârea primei instanțe, a Tribunalului Constanța, a stârnit nemulțumiri.

Mai exact, potrivit surselor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, hotărârea a fost atacată în recurs de către una dintre companiile care au acționat în instanță ABADL – proprietara terenului.

În aceste condiții, cazul a fost înregistrat ieri, 4 mai 2026, pe rolul Curții de Apel Constanța, instanța care va lua decizia definitivă în proces.

Amintim, situația a ajuns în instanță după ce Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral a refuzat să dea avizul de gospodărire necesar autorizației de construire, motivând că ar exista suprapuneri cu faleza Mării Negre pentru o parte din teren.

Acțiunea deschisă de cele două companii private, proprietara actuală a terenului și dezvltatorul imobiliar, în contradictoriu cu ABADL a fost respinsă în primă instanță de judecătorii de la Tribunalul Constanța, Secția de Contencios administrativ și fiscal.

În speță, potrivit surselor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, este vorba despre un viitor bloc cu subsol, patru etaje și garaj (la subsol), ce ar urma să se ridice pe o parte dintr-un teren de circa 3.000 mp din Constanța, zona strada Bucuvinei – FN3.

Cele două companii care au dat în judecată ABADL pentru emiterea avizului necesar autorizației de construire pe terenul din Faleză Nord sunt Building Project & Plans SRL (fosta New Home Construct SA, din Dosarul Retrocedărilor) și Litoral Urban Project SRL.

Acum, cazul a ajuns la Curtea de Apel Constanța în urma recursului declarat de Building Project & Plans SRL.

Cazul este nou înregistrat pe rolul Secției de Contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel, astfel că urmează ca dosarul să fie repartizat aleatoriu unui complet de judecată din cadrul secției, care va stabili data primei înfățișări în proces.

Terenul „se suprapune cu faleza, domeniu public al statului“, spune ABADL

Conform hotărârii primei instanțe, reprezentanții ABADL – Apele Române au arătat în proces că instituția „a refuzat emiterea avizului de gospodărire a apelor pentru construirea unui imobil de locuit colectiv pe terenul de pe strada Bucovinei, FN 3, lot 2, întrucât acesta se suprapune cu faleza, domeniu public al statului aflat în administrarea sa“.

Mai exact, prin întâmpinarea formulată în cauză de către ABADL, instituția a cerut respingerea cererii de chemare în judecată, motivând că „terenul pe care reclamantele doresc să efectueze investiţia reprezintă faleză, domeniu public al statului şi astfel, acest teren se suprapune cu domeniul public al statului aflat în administrarea pârâtei (nr., ABADL)“.

În procesul privind terenul ce s-ar suprapune cu faleza, s-a arătat, totodată, că, potivit „Certificatului de urbanism nr. 2010/19.07.2023 emis de Primarul Municipiului Constanța (….), actul era emis în scopul obţinerii de către reclamantă a autorizaţiei de construire pentru imobilul teren cu suprafaţa de 2723 mp, situat în mun. Constanța, str. Bucovinei, FN3, lot 2, județul Constanța, înscris în CF nr. 258260“.

Minuta hotărârii primei instanțe

Discuțiile se poartă în dosarul cu indicativul 4530/118/2025, cauză în care, așa cum precizam mai sus, cele două companii care vor să construiască pe terenul din cartierul Faleză Nord au dat în judecată Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, obiectul dosarului fiind reprezentat de o cerere de anulare a unui act administrativ emis de ABADL, respectiv, de obligare a instituției la emiterea avizului solicitat.

Totuși, după analizarea actelor depuse la dosarul cauzei, judecătorii de la Secția de Contencios administrativ și fiscal a instanței au ajuns la concluzia că cererea de chemare în judecată ar fi neîntemeiată și au respins-o ca atare.

Hotărârea Tribunalului, însă, a fost luată în primă instanță, astfel că acum a fost în recurs de către compania Building Project & Plans SRL, după cum am arătat mai sus.

Iată minuta Hotărârii 314/2026 a Tribunalului Constanța:

„Respinge cererea de chemare în judecată, formulată de reclamantele Building Project & Plans SRL și Litoral Urban Project SRL în contradictoriu cu pârâta Administrația Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral, ca neîntemeiată.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a se depune la Tribunalul Constanţa-Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal.

Pronunţată la data de 11.03.2026, în conformitate cu prevederile art. 402 din CPC sub rezerva art. 396 alin. 2 din CPC raportat la art. 401 alin. 2 teza ultimă din CPC.

Document: Hotarâre 314/2026 11.03.2026“

De ce au respins judecătorii cererea de chemare în judecată pentru terenul din Faleză Nord

În motivarea Hotărârii 314/2026, judecătorii de la Tribunalul Constanța au arătat, printre altele, că „în ce priveşte aprecierile reclamantelor privind lipsa unei dovezi a existenţei suprapunerii imobilului teren ce îi aparţine cu faleza Mării Negre, tribunalul reţine următoarele:

În lipsa unor minime date relevante referitoare la identificarea imobilului ce aparţine reclamantelor, Tribunalul va reţine menţiunile din cuprinsul certificatului de urbanism nr. 2010/19.07.2023 emis de Primarul Municipiului Constanța, unde la rubrica regimul juridic se arată că terenul a fost dobândit iniţial prin Dispoziţia de primar nr. 835 din data de 18.04.2003 care a fost desfiinţată în parte prin Decizia penală nr. 32/2019 pronunţată de ÎCCJ în dosarul penal nr. 6536/2/2008 (nr., Dosarul Retrocedărilor), fiind afectat de o interdicţie temporară de construire până la elaborarea şi aprobarea unui PUZ“.

Judecătorii au spus astfel că „relevante pentru identificarea imobilului ce aparţine reclamantelor sunt planşele foto depuse la dosar din care reiese că terenul în discuţie se află în imediata vecinătate a plajei Mării Negre pe un teren neamenajat, fără acces la vreun drum public“.

„Din această perspectivă [Tribunalul] apreciază că susţinerile reclamantelor privind lipsa unei suprapuneri a imobilului deţinut de acestea în proprietate cu faleza Mării Negre, nu au fost dovedite în cauză, reţinând sub acest aspect definiţia termenului «faleza mării» ca fiind mal abrupt rezultat ca urmare a acțiunii erozive a mării, conform pct. 32 din Anexa nr. 1 la Legea nr. 107/1996“.

În continuare, conform Tribunalului, într-un răspuns din 2023 al ABADL pentru o cerere care ar fi identică celei din 2025 pentru care s-a deschis procesul se precizează că „din suprafaţa totală a terenului deţinut de reclamantă (nr., Building Porjet & Plans SRL), numai o suprafaţă de 618 mp putea fi destinată edificării construcţiei imobilului locuinţe colective S+P+4E cu garaj la subsol, restul suprafeţei de teren de 1073 mp reprezentând domeniu public al statului“.

„Mai departe Tribunalul reaminteşte cele relevate mai sus, conform cărora prin cererea administrativă formulată de reclamanta (…) înregistrată la pârâtă sub nr. 9791/14.05.2025, reclamanta solicita numai emiterea avizului de gospodărire a apelor pentru un proiect nou dezvoltat pe terenul identificat numai prin indicarea adresei, respectiv cea din mun. Constanța, str. Bucovinei, jud. Constanța, cererea fiind doar întemeiată în drept fără a fi indicate alte informaţii legate şi rezultate din proiectul la care reclamanta face trimitere în cuprinsul solicitării de emitere a avizului cu indicarea precisă a suprafeţei construite a imobilului şi a faptului că aceasta se integra măcar în suprafaţa de 618 mp la care am făcut referire imediat anterior“, spune instanța.

„Tribunalul reţine că deşi un astfel de proiect nu a fost depus nici în această cauză, reclamanta face o identificare generală a imobilului în privinţa căruia solicita emiterea avizului, aceasta fiind imobilul locuinţe colective S+P+4E cu garaj la subsol, propus pentru a fi amplasat în mun. Constanța, str. Bucovinei, FN3, jud. Constanța“, potrivit hotărârii instanței.

Judecătorii au sus astfel că „având în vedere aceste aspecte, instanța reţine faptul că solicitarea reclamantei de acordare a avizului de gospodărire a apelor pentru proiectul identificat doar prin cererea de chemare în judecată, nu se circumscrie situațiilor expres și limitativ prezentate de legiuitor, astfel că emiterea adresei de răspuns nr. 9791/21.05.2025 s-a realizat în conformitate cu legea ordinară și ordonanța de urgență“.

„În condițiile în care pârâta a exclus pe reclamantă de la dreptul său de a beneficia de emiterea avizului de gospodărire a apelor prin prezentarea unei justificări în fapt ce are corespondent legal în prevederile legale indicate atât în adresa răspuns cât şi în această cauză, o astfel de apreciere s-a realizat atât fără încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege cât și fără încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor, situație ce exclude existența noțiunii de exces de putere“, a spus Tribunalul Constanța.

„Prin urmare, nu poate reţine că autoritatea pârâtă a acţionat cu exces de putere, astfel cum este acesta definit în art. 2, alin. (1), lit. n) din Legea nr. 554/2004 («exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor»), atunci când nu a soluţionat favorabil cererea reclamantei astfel încât cererea de chemare în judecată va fi respinsă ca neîntemeiată“, au concluzionat judecătorii Tribunalului.

Acum, însă, rămâne de văzut dacă hotărârea pronunțată de Tribunal cu privire la terenul din Faleză Nord care s-ar suprapune, potrivit ABADL, cu faleza Mării Negre va fi menținută de judecătorii instanței de recurs.

Așa cum am precizat mai sus, dosarul a fost înaintat Curții de Apel Constanța, instanța de control judiciar, care va lua decizia definitivă în cauză.

Cifrele Building Project & Plans SRL, proprietara terenului ce s-ar suprapune cu faleza, potrivit ABADL

Potrivit listafirme.ro, platformă consultată pe 9 aprilie 2026, Building Project & Plans SRL, fostă New Home Construct SA (în 2011), fostă New Home Construct SRL (în 2021) a fost înființată în 2004, are sediul social în Constanța, pe strada Ion Roată, nr. 3 și se ocupă în principal de cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare proprii.

Conform sursei citate, compania care investește în proiectul imobiliar de lângă Hotelul Palace este catalogată ca „Cea mai mare firmă din România, judetul Constanța“, în domeniul Cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare proprii, în Topul Firmelor 2025.

Compania este controlată de Aterina Global SRL (71% – deținută de Victorița Mariana Meliniuc, Cătălina Mihaela Năstase și Nicoleta Dogaru), Hotel Aquarium SRL (28% – deținută de Vlad Edward Flavius Țîru, ginerele lui Nicușor Constantinescu, și Sorina Gheorghița Țîru) și Maria Sonia Lazăr (1%), cea din urmă fiind și administratorul societății.

În 2024, Building Project & Plans SRL a declarat șase angajați, pierderi 583.259 de lei, datorii 31.477.255 de lei și cifra de afaceri 628.610 lei.

Așa cum precizam și în edițiile anterioare, compania are legături cu Dosarul Retrocedărilor din Constanța, în acționariatul său regăsindu-se, în trecut, Mihai Sergiu Ceacîreanu, condamnat la trei ani de închisoare, cu suspendare sub supraveghere pe un termen de încercare de șapte ani.

De asemenea, fostul nume al companiei se regăsește în sentința definitivă din Dosarul Retrocedărilor, unde judecătorii au precizat că firma a cumpărat de la Marius și Carmen Pușcași drepturi pentru terenuri de peste un milion de euro.

Tot în Dosarul Retrocedărilor a fost condamnat și Nicușor Constantinescu, fost președinte al Consiliului Județean Constanța, socrul celui acționarului (prin Hotel Aquarium SRL) în compania care deține terenul din Faleză Nord.

Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată

Sursa foto 1 (cu rol ilustrativ): Google Maps

OBSERVAȚII:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

DEFINITIV Dosarul Retrocedărilor NU se va rejudeca, a decis Curtea Supremă! Vezi aici MINUTA