Se fac cărțile pentru Înalta Curte de Casație și Justiție! CSM deschide procedura pentru desemnarea noului președinte al instanței supreme
Știrile zilei
Emoții mari în magistratură, mai ales la Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce Consiliul Superior al Magistraturii a dat oficial startul depunerii candidaturilor pentru funcția de președinte al instanței supreme.
Anunțul a fost făcut public astăzi, 19 mai 2025, și, potrivit Calendarului estimativ al procedurii de ocupare a celei mai mari funcții din instanța supremă, candidaturile, însoție de un CV și de proiectele privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere, pot fi depuse până la data de 16 iunie 2025.
Potrivit legislației în vigoare, funcția de președinte al instanței supreme poate fi îndeplinită de unul dintre judecătorii care și-au desfășurat activitatea la Înalta Curte de Casație și Justiție cel puțin doi ani și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii trei ani, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunilor disciplinare.
Conform CSM, judecătorii care candidează pentru funcția de conducere din Înalta Curte de Casație și Justiție sunt obligaţi să dea, pe propria răspundere, o declaraţie din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii şi nici nu au colaborat cu acestea.
De asemenea, aceștia trebuie să dea şi o declaraţie din care să rezulte că nu au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.
Lista candidaților înscriși pentru funcția de președinte al Curții Supreme va fi publicată pe 17 iunie 2025.
Secția pentru Judecători a CSM poate dispune analizarea candidaturilor și aprobarea susținerilor interviurilor pentru candidații înscriși începând cu data de 23 iunie 2025.
În prezent, Înalta Curte de Casație și Justiție este condusă de președintele Corina Alina Corbu, alături de vicepreșdinții Rodica Cosma și Mariana Constantinescu.
Sursa foto: Facebook.com
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
