Un fost șef din cadrul ANR, în proces cu instituția după ce a fost sancționat pentru ocuparea ilegală a unei funcții de conducere
Știrile zilei
Alexandru Pilat, constănțeanul care a ocupat ilegal o funcție de conducere în cadrul Autorității Navale Române (ANR), continuă să lupte pentru a scăpa de sancțiunile aplicate de instituție, reușind, într-o oarecare măsură, să își reducă pedeapsa.
Pilat a fost numit șef al Biroului Inspecții Terminale și Gas Free, însă în urma unei anchete interne s-a descoperit că acesta a falsificat mai multe documente care i-au permis să obțină și să își păstreze această funcție. Printre actele modificate se numără mai multe voiaje înregistrate pe carnetul său de marinar, care se presupunea că i-au oferit posibilitatea de a se îmbarca pe două nave între 2006 și 2009, ceea ce l-a făcut eligibil pentru o serie de funcții de conducere.
De asemenea, Pilat a falsificat și brevetul pentru funcția de ofițer mecanic II – o funcție managerială – și documentele prin care a fost numit șef serviciu în cadrul ANR, dar și decizia prin care i-a fost majorat salariul.
În urma acestor descoperiri, autoritățile au demarat o anchetă, iar instanța, la începutul anului 2023, a anulat modificările ilegale din documentele lui Pilat, declarându-le nule. Această decizie a fost un pas important pentru ANR, întrucât a demonstrat neregulile din cadrul instituției și a validat ilegalitatea promovării acestuia. Cu toate acestea, Pilat nu a acceptat această hotărâre și a formulat apel, contestând decizia de anulare a documentelor. Însă instanța i-a respins definitiv cererea în 1 septembrie 2023, confirmând astfel ilegalitatea actelor modificate și refuzând să-i acorde o soluție favorabilă.
Ca urmare a respingerii apelului și a descoperirii fraudelor, ANR a aplicat o sancțiune lui Pilat, iar acesta a contestat decizia instituției la Tribunalul Constanța, solicitând anularea sancțiunii. Procesul a avut mai multe termene și a durat o perioadă mai lungă, iar instanța a analizat toate circumstanțele cazului.
Pe 11 noiembrie 2024, instanța de fond a pronunțat o soluție parțial favorabilă pentru Pilat, modificând sancțiunea inițială și înlocuind-o cu un simplu avertisment. De asemenea, instanța a hotărât ca ANR să-i restituie lui Pilat sumele de bani reținute în urma sancțiunii aplicate, deoarece aceasta fusese anulată prin decizia instanței.
În prezent, procesul continuă într-o nouă fază de apel, formulată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Autoritatea Navală Română, care nu este de acord cu soluția pronunțată de instanța de fond și a cerut reanalizarea cazului. Apelul a fost înregistrat la Curtea de Apel Constanța, iar primul termen de judecată va avea loc pe 25 martie 2025. Aceasta va reprezenta o nouă etapă în procesul care durează de mai mulți ani, iar rezultatul apelului va putea influența soluționarea definitivă a acestui caz.
Este important de menționat că acest conflict nu este unul izolat. Pilat a mai chemat ANR în judecată de două ori anterior, în 2019 și 2020. În 2019, el a cerut ANR să-i acorde indemnizații aferente funcției de conducere pe care o obținuse în mod fraudulos, iar în 2020 a contestat o decizie prin care i-a fost modificat contractul de muncă, solicitând să-i fie recunoscute drepturile salariale corespunzătoare funcției sale de conducere.
Potrivit declarației de avere completate de Pilat în luna mai a anului 2024, acesta deține în prezent funcția de Inspector Specialitate Grad 1A în cadrul Autorității Navale Române, încasând un salariu anula de 63.231 de lei.
Alexandru Pilat este fiul lui Ionel Pilat, fostul șef al Direcției de Servicii Publice din Primăria Constanța, care a fost condamnat în 2014, cu suspendare, în dosarul „Mita de la Primărie”. Ionel Pilat a fost acuzat de corupție, fiind implicat într-o tranzacție ilegală prin care a obținut bani și bunuri sub formă de mită. În declarația sa de avere completată anul trecut, Alexandru Pilat a menționat că a primit o donație de 10.000 de euro din partea tatălui său.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
Transguard Security trage cu dinții de un contract de 1,1 milioane de lei pus la bătaie de ANR
