FOTO Tinerii excepționali ai Constanței care schimbă lumea: INTERVIU cu Amyra Abduraim, vocea unei generații implicate, despre misiunea de a aduce educația juridică mai aproape de tineri

În vremuri dificile pentru generația de azi, există însă și tineri care reușesc să transforme curiozitatea, energia și dorința de schimbare în proiecte concrete, cu impact real în comunitate și pentru viitorul ei. Un astfel de exemplu este Amyra Abruraim, o tânără implicată activ în voluntariat, educație non-formală și inițiative civice dedicate tinerilor, care și-a construit parcursul prin proiecte educaționale, leadership și implicare constantă în comunitate. În prezent, Amyra este elevă la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân”, în clasa a XII-a. Recent, Amira, alături de un alt tânăr deosebit, Matei-Daniel Ghițoiu, au realizat volumul „Educație juridică altfel – ghid de workshopuri non-formale”, un proiect rezultat din dorința de a combina pasiunea celor doi pentru domeniul juridic, cu experiența de peste cinci ani în metode non-formale, dobândită în cadrul formărilor lor ca traineri și organizatori.

În ediția de marți, 10 martie 2026, Ziarul Amprenta va prezenta interviul cu Matei-Daniel Ghițoiu.

Povestea implicării Amyrei în viața comunității începe încă din perioada gimnaziului, când a descoperit voluntariatul. Deși primele experiențe au scos-o din zona de confort, ele au devenit rapid catalizatorul unei evoluții personale accelerate. În timp, voluntariatul nu a mai fost pentru ea doar o activitate extracurriculară, ci a devenit un mod de a învăța, de a se dezvolta și de a contribui la formarea altor tineri. Prin proiecte educaționale, tabere și workshopuri, Amyra a acumulat mii de ore de experiență ca trainer în programe de educație non-formală, lucrând direct cu adolescenți și sprijinindu-i să își descopere vocea, curajul de a vorbi în public și abilitățile de leadership.

Activitatea sa s-a extins și în zona de comunicare și management de proiect, unde a coordonat departamentul de Relații Publice și Marketing în cadrul organizației Together Everyone Achieves More. Experiența acumulată aici i-a oferit oportunitatea de a înțelege mecanismele prin care inițiativele civice pot deveni proiecte coerente, capabile să mobilizeze comunități întregi.

În paralel cu activitatea de voluntariat, Amyra a participat la programe educaționale internaționale și proiecte dedicate tinerilor, experiențe care i-au consolidat perspectiva globală asupra educației și implicării civice. A fost implicată în activități educaționale în comunități din străinătate, inclusiv în cadrul unor programe pentru tineri români din Viena, unde a promovat educația non-formală și spiritul voluntariatului. De asemenea, experiențele din Londra, unde a participat la programe de oratorie și a avut rolul de ghid pentru alți adolescenți, au contribuit la dezvoltarea abilităților sale de comunicare și analiză critică.

Interesul pentru domeniul juridic a devenit o direcție importantă în parcursul său educațional. Această pasiune s-a concretizat prin implicarea într-un stagiu de practică la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, dar și prin co-autorarea volumului „Educație juridică altfel – ghid de workshopuri non-formale”, realizat împreună cu Matei-Daniel Ghițoiu.

Prin toate aceste inițiative, Amyra Abruraim este un exemplu de implicare în proiecte educaționale și civice, demonstrând că vocea tinerilor poate avea un impact real atunci când este susținută de curaj, disciplină și dorința de a contribui la dezvoltarea comunității. Parcursul său continuă, Amyra fiind acceptată la o facultate de drept din Regatul Unit al Marii Britanii, unde își propune să își aprofundeze formarea juridică și să își construiască o carieră dedicată apărării drepturilor și sprijinirii celor vulnerabili.

CV-ul complet al Amyrei poate fi consultat în cele ce urmează:

Loading...

Taking too long?

Reload document

| Open in new tab

1. Cum a început implicarea ta în voluntariat?

Primul meu contact cu voluntariatul a fost în clasa a VII-a când o colegă de clasă realiza activități la noi în școală. După participarea la câteva dintre ele, colega mea m-a întrebat dacă aș vrea să devin și eu voluntar, iar eu am acceptat, fără să știu că acea decizie urma să îmi schimbe traiectoria. Recunosc, începutul a fost inconfortabil. Mediul de acolo era mai non-formal decât orice întâlnisem până atunci. Fiind obișnuită cu rigoarea școlii, libertatea și spontaneitatea de acolo m-au scos complet din ritm. Însă tocmai acea stare de disconfort a fost semnalul că sunt unde trebuie. Am ales să rămân pentru că am observat cum barierele mele interioare cedau. Am realizat că, acceptând provocările asociației, îmi dezvoltam capacitatea de leadership, învățatam să preiau inițiativa și să îmi asum vocea de lider într-un grup.

2. Ce te-a motivat să te implici atât de activ în proiecte educaționale și comunitare încă din perioada liceului?

Am fost motivată de dorința de a-mi descoperi vocea și de a evolua. M-a impulsionat dorința de a demonstra că vârsta nu este o barieră, ci un avantaj, deoarece noi, adolescenții, avem o energie și o curiozitate care pot dărâma ziduri dacă sunt canalizate corect. Am realizat rapid că, dacă vrei să trăiești într-o comunitate dezvoltată, trebuie să fii cel care pune prima cărămidă. Această responsabilitate asumată timpuriu mi-a hrănit motivația de a nu mă mulțumi cu puțin și de a căuta mereu contextul în care pot fi cea mai bună versiune a mea.

3. Care a fost momentul în care ai simțit că voluntariatul devine mai mult decât o activitate extracurriculară pentru tine?

Momentul de insight a fost atunci când am realizat că nicio altă activitate nu mă mobiliza la fel de mult ca voluntariatul. M-am surprins dedicându-i o energie și o pasiune pe care nu le mai simțisem pentru nimic altceva. Era spațiul în care îmi puteam canaliza total creativitatea, ambiția și ideile inovatoare. Mă dedicam trup și suflet designului de activități, pentru că înțelesesem că în timp ce eu mă dezvoltam accelerat, construiam simultan cadrul pentru dezvoltarea celorlalți. Am descoperit că am un talent natural în a transforma obiective educaționale, precum strategia sau leadershipul, în sisteme complexe de joc, adaptabile pentru toate vârstele. Această capacitate de a face învățarea interactivă și captivantă m-a convins că locul meu este în centrul schimbării. Din acel punct, voluntariatul nu a mai fost o simplă activitate extracurriculară, ci a devenit un stil de viață pe care l-am adoptat.

4. Ai coordonat departamentul de Relații Publice și Marketing în cadrul ONG-ului „Together Everyone Achieves More”. Care au fost cele mai mari provocări în gestionarea comunicării și imaginii unei organizații de voluntariat?

Cea mai mare provocare a fost să transform entuziasmul brut al voluntarilor într-o strategie de comunicare online coerentă. Astfel, descoperind că în zilele noastre marketing-ul atractiv convinge, am învățat cum să creez o imagine estetică unitară a asociației, asigurându-mă că entuziasmul activităților se transpune prin postările noastre. O altă provocare a fost coordonarea a 4 departamente diferite și o echipă de voluntari de peste 40 de persoane. Pentru a reuși a fost nevoie de o bună abilitate de a împărți sarcini printr-un sistem clar, de a organiza ședințe constant și de a comunica eficient.

5. Ai acumulat mii de ore de voluntariat ca trainer în programe de educație non-formală. Ce te atrage cel mai mult la acest tip de educație?

Ceea ce îmi surâde cel mai mult la programele de educație non-formală este rezultatul evident pe care acestea îl au asupra participanților. Pe parcursul programelor pe care le-am coordonat am observat tineri inițial timizi, care după 2 zile puteau coordona o grupă întreagă de participanți. Mă atrage caracterul “viu” al activităților interactive. În aceste procese, multe voci capătă curajul de a pune întrebări, gândire critică și argumente propri.

6. Care este cea mai importantă lecție pe care ai învățat-o lucrând cu tineri în tabere și workshopuri?

Lucrând cu tinerii, am înțeles că adevărata autodepășire nu se întâmplă într-un mediu perfect controlat, ci în momentele de incertitudine, acolo unde planul de acasă eșuează. M-am regăsit profund în ideea lui Nietzsche: „Trebuie să ai încă haos în tine pentru a putea da naștere unei stele care dansează.” Pentru mine, acest „haos” este spațiul unde zona de confort dispare și ești forțat să îți exploatezi potențialul. Am văzut tineri care, puși în fața unei provocări neașteptate, și-au abandonat măștile și au descoperit în ei resurse de leadership pe care nu le bănuiau. Pentru mine, lecția cea mai importantă a fost că potențialul nu este o destinație fixă, ci un proces continuu de distrugere a limitelor vechi pentru a crea o versiune mai bună a ta. Ca trainer, am avut mereu ca obiectiv să învăț participanții să aibă curajul de a „dansa” cu propriul haos până când acesta devine claritate și forță.

7. Cum poate educația non-formală să completeze sistemul educațional tradițional?

Educația tradițională și cea non-formală nu ar trebui să fie în competiție, ci într-o relație de complementaritate. Dacă școala îți oferă fundamentul teoretic, educația non-formală este cea care transformă acea teorie în competențe aplicabile. Metodele non-formale mută accentul de pe acumularea de informație pe procesul experiențial, transformând ascultarea pasivă în învățare activă.

Metode precum “Teatru Forum”, “World Cafe”, “Simulare” pun participantul în ipostaza de a rezolva probleme și de a aplica informația în contexte reale.

8. Ai fost ghid de turism la Londra și ai participat la programe educaționale internaționale. Cum te-au influențat aceste experiențe?

Experiența școlii de oratorie organizată de Uniunea Vorbitorilor de Limba Engleză a fost un antrenament de elită pentru minte, impunându-mi o rigoare intelectuală sub îndrumarea profesorilor britanici. Sub coordonarea lor, am învățat să îmi clădesc gândirea pe piloni de argumentare strategică și analiză critică, dobândind o stăpânire de sine esențială în situații de presiune. Această capacitate de a transmite informația cu sens s-a reflectat și în rolul meu de ghid pentru ceilalți adolescenți din grup în timpul șederii la Londra. Faptul că am putut să prezint elemente de cultură și civilizație britanică nu a fost doar un exercițiu de informare, ci unul de responsabilitate: a trebuit să traduc istoria unui oraș fascinant pe înțelesul generației mele. Mai mult de atât, am fost trainer în cadrul unor cursuri de educație non-formală pentru o comunitate de români din Viena, unde adevărata provocare a fost să familiarizez un grup de tineri cu spiritul voluntariatului și cu acest model de învățare alternativ, oferindu-le instrumentele pentru a-și construi propria voce socială. Am reușit să punem atunci bazele unei structuri educaționale care acum înflorește, demonstrându-mi că, atunci când ai o viziune clară, poți planta semințele unei schimbări reale în orice comunitate.

9. Ce ai descoperit despre tine în perioada petrecută în Regatul Unit?

După o vacanță cu familia și o școală de vară de două săptămâni, Londra m-a cucerit. Acest oraș a fost pentru mine oglinda în care m-am văzut clar pentru prima dată. Ceea ce m-a impresionat a fost un contrast care pare să-mi oglindească propria structură interioară. Pe de o parte, m-am identificat cu rigoarea britanică, acea eleganță a minții, respectul pentru reguli și o disciplină care îmi oferă un sentiment profund de ordine și claritate, tipul de structură în care simt că pot să construiesc ceva durabil. Însă, în același timp, am descoperit un spațiu care respiră libertate și curaj creativ. Să merg pe străzi unde fiecare om pare să fie o declarație de independență, unde exprimarea liberă nu este doar acceptatată, ci celebrată, mi-a dat o stare de siguranță pe care nu am mai simțit-o nicăieri. Astfel, în Londra am descoperit în propria persoană capacitatea de a-mi naviga proprile temeri și dorințe, o formă de respect față de propriul potențial, am descoperit că pot să port conversații profunde cu oameni din culturi complet diferite și să găsesc puncte comune acolo unde alții văd doar bariere. Într-un mediu atât de competitiv și totodată liber, am învățat că e în regulă să vrei mai mult și să fii tu însuți.

10. Ai efectuat un stagiu de practică la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța. Cum ți-a schimbat această experiență perspectiva asupra rolului procurorilor și al instituțiilor judiciare?

Cea mai mare schimbare de perspectivă a fost să înțeleg că rolul procurorului nu este doar de a acuza, ci de a fi un garant al adevărului și al echilibrului. Am văzut de aproape mecanismul prin care instituțiile judiciare transformă haosul unui conflict social în ordinea unei soluții legale. Această experiență mi-a demontat imaginea idealizată din filme și mi-a arătat realitatea: o muncă de o rigoare chirurgicală, unde fiecare detaliu dintr-un dosar poate schimba destine. Am învățat că instituțiile judiciare nu sunt abstracte, ci sunt formate din oameni care trebuie să păstreze o imparțialitate de fier chiar și în cele mai tensionate momente. Pentru mine, acest stagiu a confirmat că dreptul nu este despre putere, ci despre serviciul public și despre curajul de a menține structura unei societăți funcționale, chiar și atunci când presiunea este imensă.

11. Ai obținut rezultate importante la competiții de limba engleză și oratorie. Cât de importantă este pentru tine comunicarea în spațiul public?

Pentru mine, competițiile de engleză și oratorie n-au fost niciodată despre premii, ci despre exercițiul de a-mi găsi propria voce. Într-o lume suprasaturată de voci cu păreri distincte, să știi să articulezi o idee clar, cu argumente și, mai ales, cu empatie, mi se pare o adevărată superputere. Nu e vorba doar despre „a vorbi frumos”, ci despre capacitatea de a construi punți între oameni. Când ești în fața unui public, ai ocazia rară de a transforma o convingere personală într-o emoție colectivă. Pentru mine, asta înseamnă comunicarea: să ai curajul să pășești în lumină pentru a-ți face cunoscut punctul de vedere, care poate avea rezonanță cu alți oameni, cu fricile și dorințele lor.

12. Cum pot fi motivați tinerii să se implice mai mult în viața civică și în proiecte europene?

Cred că tinerii au nevoie de încredere. Tinerii se implică atunci când simt că vocea lor nu este doar un ecou într-o sală goală, ci o forță care poate schimba realitatea. Motivația adevărată nu vine din discursuri rigide, ci din acel sentiment că aparții unei comunități care crede în tine înainte ca tu să apuci să demonstrezi ceva. În plus, mulți tineri se rezumă la ce “trebuie” să facă, fără să își cunoască potențialul și fără să fie conștienți de miile de oportunități de proiecte, potrivite lor, care există. Așa că, o simplă căutare pe Internet a unei activități despre pasiunea ta, se poate transforma într-o schimbare reală. Implicarea mea ca ambasador junior în proiectul “European Parliament Ambassador School”, mi-a demonstrat că vocea mea contează, m-a educat în privința unei perspective globale asupra comunității europene și mi-a oferit oportunitatea valoroasă de a discuta cu europarlamentari despre felul în care UE creează un spațiu de colaborare. Proiectele dedicate tinerilor sunt povești despre oameni care dărâmă ziduri, deși lumea nu se așteaptă. Pentru un tânăr, să facă parte dintr-o astfel de inițiativă înseamnă să descopere că temerile și dorințele lui sunt și ale altora, dar și că visurile lui au ecou. Proiectele cu și despre tineri au la bază curaj și dorința de a face lumea un loc puțin mai bun.

13. Ai co-autorat un ghid de educație juridică non-formală cu Matei Ghițoiu. Cum a apărut ideea acestui proiect? Ce impact îți dorești să aibă acest ghid asupra elevilor și profesorilor?

Ideea acestui ghid s-a născut dintr-o observație: mulți tineri privesc legea ca pe ceva punitiv, fără să conștientizeze că ea este, de fapt, mecanismul care le protejează libertățile în fiecare zi. Am simțit că educația juridică nu trebuie să rămână o teorie abstractă, ci trebuie să fie tradusă în situații concrete, pentru ca orice elev să înțeleagă exact cum se aplică legea în propria sa viață. Pentru a reuși acest lucru, am unit cele două lumi care ne definesc: pasiunea pentru domeniul juridic și expertiza de peste cinci ani pe care o avem amândoi în metode non-formale. Ne dorim ca acest ghid să ajungă la cât mai mulți profesori, fiind convinși că aceștia vor vedea imediat impactul: elevii devin mult mai implicați atunci când informația este vie și interactivă. Prin metodele propuse de noi, tinerii nu doar că înțeleg conceptele juridice, dar le și rețin pe termen lung.

14. Cum a apărut ideea realizării volumului „Educație juridică altfel – ghid de workshopuri non-formale” și ce v-a motivat pe tine și pe Matei-Daniel Ghițoiu să începeți acest proiect?

Ideea acestui volum a apărut din convingerea că, așa cum spunea Nelson Mandela, educația este cea mai puternică armă pentru a schimba lumea, însă am realizat că sistemul tradițional riscă adesea să transforme această armă în conformism. Ceea ce ne-a motivat a fost dorința de a combina pasiunea noastră pentru domeniul juridic cu experiența de peste cinci ani în metode non-formale, dobândită în cadrul formărilor noastre ca traineri și organizatori. Ne-am dorit să creăm o punte între termenii abstracți ai legii și experiența vie a adolescenței, plecând de la premisa că viața este un joc de șah: dacă nu înțelegi regulile, riști să rămâi un simplu pion, dar dacă le stăpânești, devii un jucător conștient și liber.

Proiectul nostru nu a fost doar o ambiție teoretică, ci s-a bazat pe un experiment pe care l-am coordonat pe două grupuri eșantion. Analiza comparativă a demonstrat clar că metodele non-formale nu doar că au condus la o creștere semnificativă a gradului de reținere a informațiilor, dar au făcut ca educația juridică să fie percepută ca fiind relevantă și aplicabilă în viața cotidiană. Nu am scris din postura unor specialiști în drept, ci ca tineri care au experimentat direct puterea învățării active și care cred că alfabetizarea juridică este fundamentul unei conștiințe civice autentice.

15. De ce crezi că este important ca elevii de liceu să aibă acces la noțiuni de educație juridică încă din perioada școlii?

Considerăm că educația juridică este la fel de vitală ca alfabetizarea, deoarece, odată cu împlinirea vârstei de 14 ani, tinerii încep să poarte o responsabilitate legală reală, de multe ori fără să aibă instrumentele necesare pentru a o înțelege. Liceul este perioada în care facem trecerea de la protecția familiei la autonomia de cetățean, iar a nu cunoaște legea te pune într-o vulnerabilitate imensă. Accesul la educație juridică previne greșeli făcute din neștiință care pot avea consecințe pe viață și, mai ales, îi învață pe tineri cum să își exercite drepturile în mod conștient. Un elev informat este un cetățean greu de manipulat, care știe să identifice și taxeze abuzurile, contribuind la o societate echitabilă. Practic, educația juridică în liceu transformă niște simpli beneficiari ai sistemului în participanți activi și protejați ai acestuia.

16. Ce aduce nou acest ghid față de metodele clasice prin care sunt predate noțiunile de drept?

Spre deosebire de metodele clasice care se bazează pe dictat și memorarea unor articole de lege, ghidul nostru propune o schimbare de perspectivă: învățarea prin experiență directă.

Am eliminat bariera limbajului tehnic inaccesibil și am transformat noțiunile de drept în scenarii de viață, simulări și jocuri de strategie. În loc să citească despre drepturi și să rețină ierarhia instanțelor, participanții înțeleg mecanismele puterii prin exerciții de rol. Ghidul transformă profesorul din lector în facilitator, iar pe elev din spectator în protagonist. Practic, am luat rigoarea dreptului și am tradus-o în workshopuri interactive care garantează nu doar atenția, ci și retenția informației pe termen lung, pentru că tinerii învață cel mai bine atunci când se joacă și interacționează.

17. Cât de dificil a fost procesul de documentare și redactare a unei lucrări de acest tip, având în vedere că sunteți încă elevi de liceu?

Deși suntem elevi de liceu, procesul nu a pornit de la zero, deoarece amândoi eram deja familiarizați cu metodele de educație non-formală, în urma numeroaselor formări parcurse în cadrul unei asociații specializate în acest domeniu. Pentru partea juridică, documentarea a fost una intensă: am studiat resurse diverse, de la Constituția României și Codul Civil, până la ghiduri internaționale și materiale oferite de asociații de profil precum Vedem Just. Am investit mult timp în a ne asigura că informația este 100% corectă, dar expusă într-o formă accesibilă. Cât despre echilibrul dintre acest proiect și școală, totul s-a rezumat la un management al timpului bun. Am învățat să ne prioritizăm task-urile și să lucrăm eficient în echipă.

18. Cui se adresează, în mod special, acest ghid: elevilor, profesorilor sau organizațiilor care lucrează cu tineri?

Ghidul nostru a fost conceput ca o resursă universală, adresându-se deopotrivă elevilor, profesorilor și organizațiilor, deoarece credem că toți au de câștigat din această nouă abordare a educației juridice. Pentru profesori și ONG-uri, ghidul funcționează ca un instrument de facilitare gata de utilizat, ce oferă structura și metodele necesare pentru a transforma o oră de curs într-o experiență interactivă. Pe de altă parte, elevii sunt beneficiarii finali ai acestui sistem: ei primesc informația

într-un mod prietenos, care le dezvoltă nu doar cunoștințele juridice, ci și abilitățile de leadership și strategie. Practic, am creat un ecosistem în care educatorul primește metoda, iar tinerii primesc informația într-un mod cu care vor rezona.

19. În ce mod pot profesorii sau trainerii să folosească acest ghid în activități educaționale?

Ghidul a fost proiectat ca o resursă completă și versatilă pentru orice facilitator, fiind structurat în 15 workshop-uri care acoperă teme esențiale precum relația dintre individ, societate și stat, drepturile tânărului în raport cu munca sau siguranța în mediul online. Fiecare dintre aceste sesiuni conține cel puțin două metode non-formale prin care informația este transmisă interactiv. Mai mult, am inclus toate resursele, fișele și materialele suport necesare facilitării, astfel încât cel care coordonează activitatea să aibă totul la dispoziție. Un aspect important este includerea întrebărilor de feedback la finalul fiecărui workshop, instrumente care măsoară nu doar conceptele juridice reținute de elevi, ci și calitatea experienței lor de învățare.

Datorită acestei structuri, materialul poate fi integrat cu succes atât în cadrul unui opțional dedicat educației juridice sau la orele de dirigenție, cât și în diverse activități educaționale desfășurate în afara școlii.

20. Cum sperați că va influența acest ghid modul în care tinerii înțeleg drepturile, responsabilitățile și rolul legii în societate?

Dincolo de cunoașterea unor reguli, sperăm ca acest ghid să acționeze ca un filtru critic împotriva dezinformării. Într-o lume suprasaturată de opinii, tinerii care înțeleg mecanismele legii devin imuni la manipulare și la populism, pentru că învață să caute sursa, contextul și argumentul juridic înainte de a accepta o idee ca fiind adevărată. Mai mult, ne dorim ca acest proiect să cultive empatia civică. Atunci când un tânăr înțelege logica din spatele unei responsabilități legale, el nu mai respectă legea de frică, ci din respect pentru celălalt. Sperăm ca ghidul să transforme percepția asupra legii dintr-o entitate abstractă într-un set de valori comune care ne permit să conviețuim armonios.

21. După lansarea volumului din luna decembrie, ce reacții ați primit din partea elevilor, profesorilor sau specialiștilor din domeniul juridic?

După lansarea din decembrie, am realizat că impactul a mers mult dincolo de așteptările inițiale. Cel mai important semnal a fost că am reușit să oferim altor tineri de vârsta noastră curajul de a crede că vocea lor contează în proiecte de o asemenea anvergură. Am simțit că am spart o barieră invizibilă: ceea ce am realizat noi nu este tocmai parcursul obișnuit al unui adolescent, iar asta i-a făcut pe mulți colegi să se întrebe: “Dacă ei au putut, de ce nu aș putea și eu să generez o schimbare?”. În același timp, am observat o schimbare de optică și în rândul adulților. Văzând seriozitatea și complexitatea muncii noastre, mulți au realizat că tinerii nu sunt doar beneficiari pasivi ai educației, ci pot fi creatori de soluții și resurse valoroase. Oamenii au început să își pună întrebări pe care nu și le mai puseseră până atunci și să acorde o atenție mult mai mare educației inovatoare și legii.

22. Aveți în plan continuarea acestui proiect sau dezvoltarea altor materiale educaționale pe teme juridice?

În acest moment, prioritatea noastră este implementarea. Ne concentrăm resursele pe promovarea introducerii opționalului de educație juridică în cât mai multe școli și licee din județ. Nu am creat acest ghid ca pe o simplă lectură, ci ca pe un instrument de lucru activ, așa că milităm pentru folosirea lui nu doar în cadrul acestor opționale, ci și la orele de dirigenție. Ne dorim ca profesorii să descopere în materialul nostru un aliat care să le dezvolte orele de curs și să crească implicarea elevilor prin metodele non-formale pe care le-am integrat. Deși avem viziuni pentru dezvoltarea unor noi materiale pe viitor, acum suntem dedicați misiunii de a ne asigura că educația juridică devine o prezență constantă și relevantă în viața de zi cu zi a fiecărui elev din județul nostru.

23. Cum ai reușit să fii acceptată la Facultatea de Drept din Marea Britanie și ce înseamnă pentru tine această oportunitate de a-ți începe studiile universitare acolo anul viitor?

Acceptarea la o facultate de drept din Marea Britanie, mai exact Londra, a fost rezultatul unui mix între disciplină academică și o argumentare critică solidă în eseul personal. Consider că această reușită are la bază motivația mea de a depăși mediocritatea și de a mă implica în activități ce mă dezvoltă, precum voluntariatul, conferințele Model United Nations și formarea în oratorie. Nu a fost vorba doar despre note, ci despre capacitatea de a demonstra că pot analiza sisteme juridice complexe și că am o curiozitate intelectuală autentică pentru mecanismele care pun lumea în mișcare. Pentru mine, această oportunitate reprezintă temelia formării mele profesionale. Să studiez dreptul într-un sistem bazat pe common law, recunoscut pentru rigoare, este contextul ideal în care să-mi dezvolt gândirea analitică și să mă pregătesc pentru o carieră într-un mediu globalizat.

24. Ce proiecte sau obiective îți propui pentru următorii ani?

În următorii ani, obiectivul meu central este să mă dedic facultății de drept, pregătindu-mă pentru o carieră de avocat în care misiunea mea să fie clară: să redau vocea celor care au fost reduși la tăcere. Îmi doresc să lupt pentru egalitate și să facilitez accesul la servicii juridice de calitate și pentru categorii defavorizate, transformând legea într-un scut real pentru cei vulnerabili. Mai mult, îmi doresc să creez un proiect de mentorat prin care să ghidez alți tineri să acceseze oportunitățile de educație internațională pe care eu am avut șansa să le descopăr, eliminând orice bariere în calea potențialului lor. Voi continua să investesc în propria evoluție, acumulând cunoștințe în domenii diverse, convinsă fiind că un jurist bun trebuie să înțeleagă complexitatea lumii dincolo de codurile de legi. Dincolo de orice realizare profesională însă, cel mai profund obiectiv al meu este unul interior: să îmi păstrez fericirea autentică în mijlocul oricărei furtuni. Îmi propun să cresc fără să îmi pierd entuziasmul și să mă asigur că, în cursa pentru excelență, rămân mereu fidelă propriului echilibru și bucuriei de a construi ceva cu sens.

25. Ce mesaj ai transmite tinerilor care își doresc să se implice în voluntariat și în proiecte educaționale?

Nu așteptați momentul în care vă veți simți pregătiți, pentru că nicio schimbare reală nu s-a născut din confort. Aveți curajul să pășiți în acel haos al începutului, să fiți vulnerabili și să vă lăsați modelați de experiențele care vă scot din ritm. Voluntariatul nu este despre ce oferiți, ci despre cine deveniți în timp ce dăruiți: vă veți descoperi propria voce tocmai atunci când veți lupta pentru a le face auzite pe ale celorlalți. Nu vă fie teamă de greșeli. Fiți acea stea care dansează despre care vorbea Nietzsche și transformați propria neliniște în creativitate și impact.

Lumea nu are nevoie doar de profesioniști buni, ci de oameni care au curajul să simtă, să se implice și să rămână autentici în drumul lor spre excelență. Începeți acum, chiar și cu pași mici, pentru că singura limită a potențialului vostru este cea pe care alegeți să o acceptați!

În ediția de marți, 10 martie 2026, Ziarul Amprenta va prezenta interviul cu Matei-Daniel Ghițoiu, tânărul excepțional alături de care Amyra Abduraim a realizat volumul „Educație juridică altfel – ghid de workshopuri non-formale”.