INTERVIU Care sunt planurile primarului Vasile Delicoti pentru comuna Poarta Albă în următorii patru ani

Primăria Poarta Albă a reușit în ultimii ani să deruleze și să finalizeze mai multe proiecte importante pentru comunitatea locală, însă birocrația și decontarea greoaie a facturilor către constructori a îngreunat mult terminarea unor lucrări. Primarul comunei Poarta Albă, Vasile Delicoti, ne-a declarat că dacă în 2024 facturile ar fi fost decontate de ministere mult mai repede, astăzi am fi vorbit de mai multe proiecte finalizate. Grădinița din Galeșu, rețeaua de apă și canalizare din zona D și E, rețeaua de gaze, dar și pista de biciclete din Nazarcea sunt doar câteva dintre poriectele care astăzi ar fi trebuit să fie gata. Despre proiectele în lucru, dar și despre planurile pentru mandatul 2024 – 2028 am stat de vorbă cu primarul Vasile Delicoti într-un amplu interviu. Acesta ne-a vorbit și despre necesitatea punerii în aplicare a proiectului de reorganizare administrativ-teritorială scos din nou în prim planul atenției publice de către PSD.

1. Cum caracterizați activitatea din mandatul 2020 – 2024 încheiat în toamna anului trecut?

A fost un mandat destul de greu raportat la celelalte pe care le-am dus la bun sfârșit pentru că tot ceea ce înseamnă birocratie a devenit mai complicat. În loc să simplificăm totul de la un exercițiu financiar la altul, din contră, la noi au apărut mai multe documente de care a fost nevoie, mai multe avizări… În plus, modul de decontare a banilor pentru proiecte către constructori a fost destul de anevoios. Cel puțin în 2024 a mers destul de greu, iar pe sfârșit de an s-a suspendat plata către constructori, ceea ce a făcut ca ritmul la executarea lucrărilor să fie unul foarte lent, iar acum, practic, s-a stopat. Nu s-au făcut decontările către constructori, au sume restante mari de încasat și nu își mai permit să continue lucrările. De aceea foarte mulți constructori au stopat lucrările pe șantiere.

Acest lucru se va vedea și în economia națională, pentru că inclusiv dările către stat vor fi amânate de către constructori întrucât nu își permit, nu au încasat, locurile de muncă se restrâng, sunt societăți care au trecut la restructurări, ceea ce înseamnă tot o cheltuială în plus pentru stat.

Și de aceea, 2024 a fost un an destul de greu. Deși am avut realizări, obiective la care s-a lucrat, nu am reușit să le finalizăm pentru că nedecontarea banilor la timp a făcut să ne împotmolim exact la final.

2. Care sunt proiectele pe care le-ați finalizat în mandatul trecut?

Vorbim de proiectul de asfaltare, pe care nu am reușit să îl finalizăm așa cum ar fi trebuit, până la sfârșitul anului, însă sper ca în acest an să terminăm.

Un alt proiect, finalizat în proporție de 90%, este cel referitor la apa și canalizarea în zona E. Aici mai avem foarte puțin de lucru, dar, tot din cauză că nu s-au decontat banii către constructor – situațiile de lucrări și facturile nu s-au încasat, asta a făcut ca proiectul să nu fie finalizat în 2024.

Lucrările la blocul ANL au mers foarte bine în prima jumătate a anului 2024 și în vară, dar tot ca urmare a faptului că nu și-a primit banii la timp constructorul – probabil nici în momentul de față, proiectul derulându-se direct prin Agenția Națională pentru Locuințe – într-adevăr lucrurile au încetinit foarte mult.

Sper ca din această primăvară să repornească lucrările și vom finaliza aceste proiecte.

Restul de lucrări rămase de executat la proiectul vizând rețeaua de gaze trebuia preluat pe un alt program. Vorbim despre o diferență de 10%. Din păcate, abia în luna octombrie 2024, în loc de luna martie, a fost dată Ordonanța de Guvern de preluare pe un alt program. Cu toate acestea, deși suntem către a doua jumătate a lunii ianuarie 2025, nu s-a făcut încă nimic, am rămas doar cu o Ordonanță de Guvern prin care suntem preluați pe un alt program. Și atât.

Noi ne chinuim să facem proiectul din bugetul local, dar acesta nu ne permite, vorbim de sume foarte mari. Mai sunt încă 6 milioane de lei care ar trebui să îi dăm pentru finalizarea lucrării, bani pe care nu îi avem. Noi avem peste 14 milioane de lei puși din bugetul local ca această lucrare să nu stagneze. Cele 14 milioane sunt bani pe care ar trebui să îi recuperăm, sunt banii bugetului local, banii din credite și din buget local. Și de un an de zile nu ne-am recuperat nici măcar un leu. E o situație destul de grea, pentru că statul a decis să ducă banii în alte zone, în special pe protecția socială excesivă, la pensii, la subvenții, iar bani pentru dezvoltare locală n-au mai rămas.

O altă investiție finalizată este Corpul C1 al Școlii numărul 1 Poarta Albă. Proiectul a fost început pe PNDL 2, condițiile sunt foarte bune.

Școala a fost un obiectiv pentru care, datorită faptului că s-a lucrat în forță în prima jumătate a anului 2024, am reușit să decontăm și să închidem această lucrare.

Pe când, pentru celelalte proiecte nu am reușit să decontăm. Este destul de greu când ai un proiect mare să-l finalizezi în șase luni și să decontezi. Pentru tot ce lucrezi după luna a șaptea, a opta, practic nu mai primești bani, iar ca și constructor, ai o problemă pentru că te blochezi financiar. Și atunci, până în februarie-martie, când se redeschid liniile de finanțare pe Ministere, ca să se poată deconta facturile, suntem în situația în care nu se lucrează pe foarte multe șantiere.

Proiectul Grădiniței de la Galeșu se derulează prin intermediul Administrației Fondului de Mediu. Sper ca decontările să se facă mult mai bine decât pe alte programe, pentru că întotdeauna pe AFM s-a funcționat mult mai bine. Suntem destul de înaintați cu acest proiect, constructorul are capacitatea să îl finalizeze. Dar este o investiție importantă pentru localitate, sumă mare raportată la bugetul local.

Am finalizat anul trecut pista de biciclete din localitatea Nazarcea, dar, din păcate, nici în momentul de față nu s-au făcut decontările, pentru că a fost un program pe PNRR, pe Programul Național de Redresare și Reziliență, unde nu s-au alocat bani anul trecut. Proiectul pistelor de biciclete a fost mutat de pe PNRR, pe Ministerul Dezvoltării, pe buget național și s-au întârziat foarte mult decontările.

Vom depune la decontare și sperăm cât mai urgent să recuperăm bani din acea investiție.

3. Pentru mandatul în curs, ce vă propuneți?

Mandatul în curs sper să fie unul în care vom finaliza mai multe proiecte, pentru că avem în lucru unele la stadiu avansat – cum ar fi blocul ANL, unde este nevoie să mai făcute doar finisajele exterioare și interioare.

La proiectul de gaze mai avem destul de puțin și sper să finalizăm cât mai rapid. Proiectul va ajuta foarte mult la dezvoltarea localității și, cu siguranță, vom găsi soluția de terminare a acestei investiții. Mai avem problema finanțării drumurilor din zona D și E, care sunt finanțate prin programul Anghel Saligny, acolo unde nu știm ce sume vor fi alocate anul acesta. Vorbim de 10 km de drum din zona D și E, sperăm să fie alocați banii pentru acest proiect important. Pentru străzile din interiorul localității, sperăm ca în momentul în care se face decontarea de către AFM pentru banii cheltuiți pe rețeaua de gaze, să putem finaliza și străzile din interior care nu sunt gata.

Toate străzile sunt la nivel de macadam, de piatră, și 70% din ele au și asfalt, mai avem 30% care trebuie asfaltate. În cursul acestui an,  dacă Ministerul Mediului își face treaba și deblochează situația de la Administrația Fondului pentru Mediu, atunci noi ne vom recupera banii cheltuiți din bugetul local și putem continua cu asfaltarea, astfel încât, la finalul anului 2025, să avem și cei 30% de drumuri asfaltate.

Proiectul de gaze cuprinde și branșamentele – 1860 de branșamente care au fost făcute. Practic, toate casele din localitate sunt racordate, blocuri, instituții publice. De la branșament până în curte este pe domeniul privat, nu este eligibil, fiecare își face pe banii proprii. Branșamentul propriu-zis era cea mai mare cheltuială, rețeaua până la bucătărie, baie, centrală, este mult mai ieftin de făcut, mult mai accesibil comparativ cu suma pe care cetățeanul ar fi cheltuit-o dacă își făcea singur branșamentul.

4. Pentru anul acesta ați luat sau veți lua anumite măsuri pentru diminuarea cheltuielilor?

Nu știu cât mai mult putem reduce pentru că suntem la minim cu personalul. Am ținut sub control cheltuielile și în anii anteriori pentru că am avut foarte multe cofinanțări de plătit, am avut obiective de finalizat, racorduri electrice de făcut, apă, canalizare pentru instituții și a trebuit să gestionăm banii foarte bine.

Să vedem ce restricții mai avem din partea statului, pentru că probabil și Guvernul prin această ordonanță așa-zisa Ordonanță „trenuleț”, va mai pune restricții. Vom vedea în momentul în care vom face bugetul ce trebuie să mai tăiem. Sper să nu fim nevoiți să mai tăiem prea multe că nu prea mai avem ce.

Taxele și impozitele au fost aprobate în decembrie 2024, atunci am dat hotărârea pentru că trebuia să știm exact inflația. În anii în care s-a știut și ce își dorește Guvernul, dădeam hotărârea de obicei undeva în aprilie. Anul acesta, am lăsat-o pe sfârșit de an ca să știm exact toate datele. Nu am mărit impozitele decât cu indicele de inflație, așa cum ne obligă prin lege. Consiliul Local poate mări și cu mai mult decât rata inflației, dar la noi, în localitate, în Poarta Albă, de când sunt eu în funcția de primar, nu am mărit niciodată mai mult decât cu rata inflației.

5. Ce părere aveți despre reorganizarea administrativ-teritorială propusă de PSD și care probabil se va concretiza într-un proiect de lege?

Reorganizarea teritorială eu am susținut-o din primul mandat, din 2008-2012. Nimeni nu a avut curajul să o facă. Este normală, trebuie făcută, pentru că avem nevoie de primari și de unități administrativ-teritoriale puternice, cu buget consistent.

Un primar cu o populație mică, practic nu poate face mare lucru, nu este eligibil pe foarte multe axe de finanțare din banii europeni. De aceea, localitățile trebuie să devină puternice, pentru că așa se pot dezvolta. La un moment dat, se vor termina practic și fondurile europene.

Mai avem 2028 – 2033, încă 5 ani de zile, după care nu se știe dacă Uniunea Europeană ne va mai da pentru localități, pentru administrațiile locale, bani și în următoarea etapă de finanțare.

Și atunci, pentru a putea face ceva în localitate, trebuie să ai buget local. Nu poți avea buget local consistent decât dacă ești o localitate mare. Se va face economie mare și automat vom trece și la digitalizare. Într-o comunitate mică, este foarte greu să digitalizezi. În momentul în care ești o comunitate mare, atunci automat se poate avansa și din acest punct de vedere.

Noi, după Revoluție, am tot înființat localități noi prin ruperea din cele existente și, practic, n-am făcut decât să slăbim capacitatea și puterea comunităților. De aceea, este foarte bună o reorganizare teritorială, dar trebuie gândită astfel încât să fie funcțională.

Noi am avea de câștigat dacă am deveni oraș, pentru că sunt foarte multe finanțări, și pe PNRR, și prin programe operaționale, care se pot accesa pentru orașe.

Dacă se dorește reorganizarea teritorială și se va face, vom vedea ce poate fi făcut în beneficiul localității Poartă Albă.

Eu nu țin musai ca Poarta Albă să rămână de sine stătătoare. Dacă cei care vor face reorganizarea consideră că localitatea Poartă Albă poate fi cartierul Constanței, nu este nicio problemă. Important este să nu mai avem localități atât de mici, pentru că automat sunt sortite eșecului, nu au acces la bani, nu se pot dezvolta, oamenii de acolo practic n-au nicio șansă să evolueze.

Cea mai mare problemă este în rândul copiilor, pentru că școala funcționează în învățământ simultan, vin cadre didactice suplinitoare, nu foarte bine pregătite de cele mai multe ori, iar copiii de acolo, chiar dacă sunt elevi cu capacitate, elevi buni se pierd și este păcat.

De aceea, fiind o localitate mare, îi poate lua cu transportul școlar, îi duce într-o școală mult mai mare, unde crește competiția și unde nivelul cadrelor didactice este altul.

În plus, putem vorbi și despre economia care se face cu personalul: avem în Constanța 320.000 de locuitori cu un primar, doi viceprimari și 27 de consilieri locali, un arhitect șef, un contabil șef, iar în restul județului, în 69 de localități, avem 400.000 de locuitori, 69 de primari, 69 de viceprimari și vreo 1.000 și ceva de consilieri locali, 69 de arhitecti, secretari generali și tot așa.

Deci, trebuie gândită o reorganizare teritorială, pentru că ceea ce este în prezent este făcut după o lege foarte veche, Legea 2/1968, dintr-o perioadă comunistă, care nu se mai raportează la situația actuală.

Eu am fost în Germania, în zona Essen, care are 2 milioane de locuitori. Nu orașul în sine are atâția locuitori, ci aceștia sunt din localitățile satelit componente. Pentru că totul este digitalizat acum, oamenii au nevoie mult mai puţin de interacţiunea directă cu primăria şi atunci nu înţeleg de ce trebuie fie primărie în fiecare sat. Practic, cum avem un sat mai mare, facem repede şi o primărie. Ai nevoie maxim de un birou – pentru că mai sunt oameni care nu utilizează plăţile online şi internetul, de un birou pentru o cerere de certificat de urbanism, pentru un nomenclator stradal pentru buletin, sunt câteva hârtii care sunt necesare.

Avem nevoie de localități nu de minim 3.000 de locuitori, avem nevoie de localități de la 5.000 de locuitori în sus.

Poarta Albă are 6.200 de locuitori, dar și Poarta Albă poate fi cartierul Constanței, tot ce este între cele două canale de la bifurcația canalului Dunăre – Marea Neagră – Poarta Albă – Midia, cu Mamaia Sat, Mamaia Nord, pot fi înglobate în Constanța fără nicio problemă.

Asta ar însemna undeva la până în 400 de mii de locuitori.

Medgidia poate fi un oraș foarte mare, undeva la 60.000 de locuitori cu localități limitrofe. Trebuie să gândim o dezvoltare efectivă, pentru că dacă ne gândim la Medgidia, dacă vrea să asfalteze în Peștera, la bugetul pe care îl are, își poate permite oricând, într-un an de zile, să asfalteze toată Peștera, spre exemplu. Peștera, dacă va rămâne de sine stătătoare, nici peste 30 de ani nu își va permite din bugetul local să asfalteze.

Este clar că dacă nu vor mai fi nici bani europeni, dacă nu vor fi localități mari, pentru Poarta Albă ar fi un efort să asfalteze cei 30% din străzile pe care le mai avem de asfaltat, de exemplu. Pentru Constanța, cu societatea primăriei, asfaltarea se poate face rapid și nu este un mare efort. Noi avem 2 milioane de euro tot bugetul, cu toate cheltuielile din care foarte mulți bani sunt penetru funcționare. Constanța are peste 200 de milioane de euro. Adică noi reprezentăm 1%. Dacă banii de aici n-ar mai fi cheltuiți pe funcționare și cei de la Constanța ar gestiona din punct de vedere administrativ și Poarta Albă, cei 2 milioane care s-ar duce în bugetul Constanței sunt suficienți să asfalteze localitatea. Adică din economia pe care o faci din personal, faci și dezvoltarea locală pentru localitate. Așa ar fi normal să se facă reorganizarea teritorială și eu consider că pragul ar trebui ridicat, mers undeva spre 5.000 de locuitori.

Citește și:

FOTO Cum decurg lucrările la grădinița din satul Nazarcea, comuna Poarta Albă

FOTO Au început lucrările de reabilitare și modernizare a dispensarului medical din Poarta Albă