Interviu cu președintele Consiliului Județean Constanța, Mihai Lupu (3)
Președintele Consiliului Județean Constanța, Mihai Lupu
Președintele CJC, Mihai Lupu, a acordat Ziarului Amprenta un interviu într-un moment important, la doi ani de la preluarea mandatului de președinte al Consiliului Județean Constanța.

În cadrul unei discuții interesante pe care am purtat-o cu președintele CJC am vorbit despre prima jumătate a mandatului său în fruntea județului, despre problemele pe care le-a întâmpinat și cum a reușit să le rezolve împreună cu echipa sa, despre relația cu angajații din cadrul CJC, dar și cu managerii instituțiilor de cultură aflate în subordinea instituției. Nu în ultimul rând, președintele Mihai Lupu ne-a vorbit despre proiectele derulate în prezent, dar și despre planurile de viitor. Am abordat, așa cum era de așteptat, și subiectul relației cu primarii din județul Constanța, indiferent de culoarea politică a acestora, dar și cel despre intenția sa de a candida pentru un nou mandat de președinte al Consiliului Județean Constanța la scrutinul electoral din 2024.

Interviul complet pe care președintele Consiliului Județean Constanța ni l-a acordat poate fi urmărit în cele ce urmează: 

1. Ne aflăm la jumătatea mandatului dumneavoastră de președinte al Consiliului Județean Constanța. Cum a fost această perioadă, ce așteptări aveați?

A fost o provocare acest mandat, eu nefăcând parte niciodată dintr-un aparat administrativ. Am activat ca profesionist în zonele private, în companii mari – Petromidia, Oil Terminal ca director general, în zona mea privată, dar în aparatul administrativ nu am fost niciodată. Asta nu înseamnă că nu am venit pregătit aici, pentru că experiența de manager mi-a demonstrat că poți face față provocării.

Publicitate
Energia Residence apartamente de vanzare Constanta

Într-adevăr, primul lucru pe care l-am făcut a fost o analiză foarte clară a ceea ce urma să fac. Pentru asta am stabilit să facem o strategie de dezvoltare a acestui județ, la care toată lumea să participe.

Am reușit, după o lungă perioadă de timp și de zbateri să avem o strategie de dezvoltare durabilă pentru exercițiul financiar 2021 – 2027. Însă nu e suficient să avem o strategie, trebuie să avem și obiective foarte clare. Tot județul este cuprins în acest proiect, cu 998 de obiective care se bazează pe cei șapte piloni: social, educație, sănătate, cultură, turism, învățământ până la dezvoltarea infrastructurii.

Activitatea în cadrul Consiliului Județean am preluat-o din mers, trebuia să funcționeze totul, fără sincope.

Provocările au fost foarte mari

Am avut probleme mari cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului. Trebuia să îndeplinim niște obiective foarte clare, impuse prin Directivele Europene, acele case familiale pe care nu le-am făcut și am fost, în primul an, penalizați cu 25%. Au fost bani enorm de mulți pentru a asigura funcționalitatea și dezvoltarea acestui segment. A fost o mare provocare ca să putem face față acestei lipse de fonduri.

Nu am să dau vina pe greaua moștenire, dar e un fapt real și am reușit să facem față.

Am preluat mandatul într-un moment extrem de greu, am intrat direct în pandemie, eu am fost „beneficiarul”. Nu a fost ușor să faci față pentru că au fost enorm de multe restricții și a trebuit să îmi canalizez activitatea și în funcție de aceste restricții.

Plecând de la aceste premise a trebuit să facem un aparat funcțional și am început cu evaluarea personalului pentru a vedea care este capacitatea acestuia de a face față provocărilor. Au fost schimbări din mers astfel încât să nu lăsăm nefuncționale anumite servicii. Mă refer aici, în primul rând, la Direcția de Sănătate. De foarte multe ori am fost nemulțumit de modul cum au fost coordonate aceste servicii. Lucrurile s-au schimbat din mers acolo și acum sunt într-o marjă rezonabilă.

A fost o provocare destul de mare și, zic eu, că am făcut față.

O grijă esențială a fost funcționalitatea și siguranța echipamentelor și instalațiilor din cadrul Spitalului Județean Constanța. Am avut o bună colaborare cu ISU și am eliminat riscurile cele mai mari.

În această perioadă de doi ani nu am făcut decât să respect programul meu la care m-am angajat și pe care l-am prezentat oamenilor înainte de alegeri: infrastructura, utilitățile, dezvoltarea economică a județului, punerea în valoare a tot ceea ce are județul mai frumos și mai bun, dar în primul rând resursa umană, pilonul esențial.

Nu aveam așteptări, știam la ce mă înham, am făcut o analiză corectă de la bun început. 

Cum spuneam în campanie, există persoane, funcționari publici care au capacități mai mari, însă nu sunt puse în valoare. De asemenea, erau și oameni care ocupau anumite funcții și care ne-au demonstrat că sunt puși acolo doar pentru dispensă ….

Evaluarea angajaților este anuală, dar aceasta ține și de un raport de progrese, în funcție de fișa postului pe care o au, de competențele pe care le dezvoltă, de obiective. În mare parte, ele au fost atinse, dar nu am ajuns la un nivel extraordinar.

Multe lucruri care au fost lăsate în urmă: măsuri lăsate de Curtea de Conturi care nu au fost implementate cum ar fi patrimoniul, funcționalitatea instituțiilor … Este vorba despre măsuri din 2018 care nu au fost implementate.

Nu este ușor să determini oamenii să privească în aceeași direcție pentru că, nu mi-e frică să spun, fiecare președinte care a venit și-a pus oamenii lui aici, mai mult sau mai puțin pe competențe.

Eu am încercat să elimin factorul politic pe cât s-a putut de mult, în mare parte am reușit.

2. Cum apreciați activitatea managerilor instituțiile aflate în subordinea Consiliului Județean Constanța?

Avem departamente de specialitate care fac evaluarea acestora, cu plusurile și cu minusurile aferente.

Am avut scandaluri la Delfinariu (n.r. Complexul Muzeal pentru Științe ale Naturii Constanța). În continuare există pentru că acolo nu s-a impus o conduită.

Fără niște reguli bine definite apare acest fenomen de anarhie, de revoltă și de nesupunere la rigori.

La fel s-a întâmplat și la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, dar pe mine mă interesează modul de funcționare al instituției, nu persoanele.

Dacă ne gândim că pentru prima dată am scos cea mai importantă piesă din colecţia Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, şarpele Glykon – unic în lume și suntem în cataloagele mondiale, ne dăm seama că este un obiectiv atins de către actualul management.

Șarpele Glykon și alte 20 de piese au fost la Madrid, cu tot scandalul de rigoare, iar asta face cinste Constanței. Oricine vine în Constanța, specializat în domeniu, va dori să vadă Constanța pentru Șarpele Glykon.

Eu sunt mulțumit de managementul de aici.

Spre exemplu, acum, Biblioteca Județeană Ioan N. Roman oferă cititorilor și evenimente și în continuare vom aduce îmbunătățiri, să atragem tinerii.

La Muzeul de Artă am reușit să facem un eveniment important, o sesiune NATO, care a coagulat demnitari importanți care, cu această ocazie, au văzut și muzeul nostru.

La Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada” lucrurile nu funcționau pentru că rămăsesem ancorați într-o anumită zonă. Încă avem un interimat acolo, am scos postul la concurs și sper ca cel care va veni să aducă un proiect managerial bine definit.

Noi trebuie să mergem pe elementul educațional și de conservare a tradițiilor etno-folclorice, care a fost abandonat și care face parte din identitatea noastră. Am reușit să aducem „Brâulețul” acolo unde trebuie să fie, la nivel de județ. După o perioadă de absență de pe scenă, „Brâulețul“ a revenit în atenția publicului asumându-și misiunea ca să ducă mai departe moștenirea culturală care i-a conferit identitate și celebritate.

O revistă care era amorțită, „Datina”, care ar fi trebuit să completeze această activitate, de conservare și nu numai, acum a intrat pe un altfel de făgaș și va fi dezvoltată.

De la începutul anului viitor vom completa actul cultural aducând lângă noi și Muzeul de Artă Populară Constanța. 

Suntem în faza de expertiză la Teatrul de Vară Mamaia. Dacă totul va fi în regulă, ne dorim să organizăm aici cea de-a 60-a ediție a Festivalului Mamaia. Este un brand național și nu avem cum să îl abandonăm.

Deja am avut o discuție cu proiectanții, așteptăm să vedem cum se prezintă structura și obiectivul va intra într-un proces de modernizare. Ne așteptăm să începem lucrările în primăvara 2023. 

Nu abandonăm nici Teatrul Soveja care, vara aceasta a fost cap de afiș, au fost peste 42 de reprezentații ale teatrelor din România. De asemenea, proiectul Teatrului pentru Copii și Tineret îl vom prezenta în scurt timp.

Proiectele despre care am vorbit sunt pe hârtie, în evaluare și vor fi implementate în mod sigur, dacă nu acum, în acest mandat, cu siguranță în viitorul exercițiu al viitorului președinte al CJC.

3. Care a fost cea mai dificilă problemă cu care v-ați confruntat în această perioadă și cum ați rezolvat-o?

Nu aș vrea să mergem la o extremă. Grave sunt și au fost toate. Dacă vorbim de drumuri, am avut probleme iarna de drumuri înfundate, accidente… Dacă vorbim la spital despre problemele care au fost și mai sunt în Unitatea de Primiri Urgențe, la DGASPC…

Au fost probleme, provocări, dar asta nu înseamnă că acestea au generat o criză.

Nu am avut crize la nivelul Consiliului Județean. Probleme însă au fost destul de mari.

Încă mai lucrăm la Regulamentul de Organizare și Funcționare a Consiliului Județean Constanța. 

Curtea de Conturi a sesizat că nu sunt actualizate anumite fișe de post, toate lucrurile trebuie făcute eficient și într-o coordonare corectă. Eram pregătiți încă de la jumătatea acestui an, aveam un tablou complet, numai că a apărut ordonanța care împiedică angajările și atunci nu am putut să facem mai multe mișcări, doar am eficientizat activitatea.

Asta nu înseamnă că vom continua activitatea tot așa.

De exemplu, Departamentul de Proiecte Europene care ar fi trebuit să fie motorul CJC, nu lucrează la parametri doriți. 

Cea mai mare provocare a fost încheierea proiectului Sistemului de management integrat al deșeurilor în județul Constanța. Riscul cel mai mare era ca noi să intrăm într-un colaps total. Dacă nu închideam acest proiect riscam ca județul Constanța să restituie Uniunii Europene 60 de milioane de euro. Acum suntem în faza de delegare a acestui serviciu.

A doua provocare, destul de grea, a fost delegarea serviciului de transport județean, finalizată în proporție de 90%, ne-a rămas doar o grupă de trasee. Aici a fost o contestație, până la sfârșitul anului vom delega și acest traseu care acum este în procedură de licitație.

Aici a fost o dezbatere amplă la nivel de județ pentru că, în urma efectuării unui studiu de trafic de către o firmă de specialitate au reieșit alte soluții. Primarii au argumentat că acestea nu sunt optime. Ulterior, am cerut completări la studiul de trafic, ceea ce a creat multe nemulțumiri în rândul transportatorilor. Legislația actualizată îi obligă pe aceștia, în proporție de 25% să aibă parc auto cu emisii zero, iar parcul de mașini nu trebuie să depășească 10 ani.

Trebuie să asigurăm un serviciu de calitate, e rândul nostru să ne organizăm la nivel de CJC. Pentru prima oară, CJC are posibilitatea să emită licențe și să sancționeze. Fiecare transportator va depune o scrisoare de garanție bancară. În condițiile neîndeplinirii obligațiilor contractuale, automat putem executa această scrisoare.

Au fost două provocări imense, iar decizia nu a fost doar la noi. Eu zic că am ajuns la un numitor mulțumitor. Am lăsat un termen de mobilizare de trei luni pentru a-și pune la punct mașinile.

Am urmărit ca în aceste grupe de trasee să nu existe nicio localitate care să nu aibă transport.

În fiecare localitate din județul nostru mijlocul de transport trebuie să fie acolo, măcar dimineața și seara. Din ianuarie 2023 cam toate grupele de trasee ar trebui să fie gata.

Am delegat serviciul de transport, dar trebuie să avem și drumuri.

Sunt multe localități care nici piatră nu aveau pe drumuri, mai ales în sud vestul județului, vorbim de zona Ostrov, Lipnița. Mai avem încă aproape 200 de kilometri de drumuri județene de piatră și pământ. Dacă nu vom gândi drumurile acestea, nu va exista nici transport și nu o să putem pune în valoare nici obiectivele turistice din aceste zone.

Programul Național de Investiții ” Anghel Saligny” ajută foarte mult, dar avem și noi obiective. Avem o decizie luată la nivelul Regiei Autonome Județene de Drumuri și Poduri Constanța, care urmează să se transforme în societate comercială, pentru a putea intra în competiție. Vrem să venim în sprijinul localităților măcar cu drumuri de piatră compactate ca mai apoi acestea să fie asfaltate. Vrem să existe drumuri practicabile. 

Lipsa mijloacelor de transport a fost cauzată de lipsa drumurilor, în mare parte.

Am început destul de bine pe anumite zone care nu au fost niciodată abordate.

Spre exemplu Drumul Județean 223 Cernavodă – Ion Corvin, trebuie să devină unul de legătură. Cred că la anul va fi gata proiectul. Pe mine m-a nemulțumit lipsa parcărilor în acest proiect și va trebui să corectăm aceste inadvertențe.

Alt drum care nu a fost abordat este drumul care merge spre Deltă, DJ 226  Corbu –Mihai Viteazu unde se lucrează într-un ritm susținut. Au fost ceva sincope cu constructorul, am încercat să îl impulsionăm și să îi impunem graficul. Acum, sunt mici întârzieri pe Nuntași.

Multe probleme țin de cadastrare. Noi nu avem un plan de cadastrare al întregului județ.

Toată infrastructura este obligatorie. RAJA are deja proiecte de extindere a rețelei de apă, există bani prevăzuți pentru dezvoltarea rețelelor și dezvoltarea master planurilor astfel încât să mergem cu magistralelor de apă în toate zonele județului, până la finalizarea acestui mandat.

Provocările de a dezvolta județul țin de infrastructură și utilități care trebuie făcute organizat.

Constanța are cel mai mare potențial turistic. Pe lângă litoral ai și cele mai mari edificii arheologice, care au fost lăsate în paragină, iar noi vrem să le punem în valoare.

Prin Departamentul de Turism am reușit ca Ministerul Turismului să ne acorde șapte trasee turistice, pentru a putea face un turism integrat.

Județul Constanța prin Organizațiile de Management al Destinațiilor ar putea avea un proiect integrat: de la infrastructură, obiective turistice, transportatori și ofertele care trebuie să completeze pachetul turistic.

Nu în ultimul, știți disponibilitatea mea pentru segmentul de cultură.

Am reușit ca Muzeul de la Topalu să rămână în patrimoniul Muzeului de Artă și al județului.

Un eșec a fost, pot spune, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța. Am atras atenția că acest proiect avea mari carențe de la bun început: nu poți repara un acoperiș când știi că în interior este distrus. După un an pierdut, s-a reziliat contractul, am actualizat tema de proiectare, urmează scoaterea la licitație a lucrărilor.

Am avut mari probleme la Edificiul Roman cu Mozaic unde abia acum am reușit să dăm ordinul de începere a lucrărilor. Mai sunt anumite ajustări care se vor face zilele acestea între noi și constructor care țin de timpii de execuție. Vom găsi o soluție, le-am recomandat colegilor mei să fim flexibili.

Edificiul Roman cu Mozaic
Edificiul Roman cu Mozaic

La fel a fost și cu Mormântul pictat Hypogeu unde am avut mari discuții. Se interferau proiectele noastre cu ale Primăriei, a trebuit să găsim soluțiile pentru a nu încurca proiectul nostru cu proiectul de reabilitare termică. Zilele trecute a fost emisă Autorizația de Construire pentru proiectul de salvare și punere în valoare a Mormântului pictat Hypogeu.

A fost foarte greu la început, nu am fost obișnuiți să venim în profunzimea proiectelor. Așa s-a întâmplat și la Teatrul de Vară din Mamaia. Dacă nu ai bani, faci un proiect multianual. Clădirile noastre și tot ceea ce trebuie să reabilităm necesită o diagnoză specializată din partea celor mai buni specialiști.

Nu te apuci să torni betoane în cetate!

Multe dintre probleme au fost și din cauza legislației pentru că edificiile care ar fi trebuit să intre în reabilitare sunt în zone protejate în care nu ai acces. Vorbim și despre Cetatea Histria care se află într-o zonă protejată și unde trebuie modificată legislația pentru a repara drumul de acces, fără a distruge mediul. Și muzeul de acolo are probleme de funcționalitate și nu ai cum să intri pentru că trebuie să ai avizul de la ARBDD.

4. La ce proiecte pe partea de sănătate ați lucrat până acum?

Avem mai multe proiecte pe partea de sănătate pentru că avem mai multe zone abandonate. A fost o mare provocare!

Pe masa mea nu am primit niciun proiect pe care să îl implementăm pentru care să găsim sursă de finanțare și să mergem mai departe.

Masterplanul pe sănătate al județului ne-a arătat că este nevoie de un alt spital județean. Acest lucru este conștientizat de factorii guvernamentali și politici. Demersurile noastre au fost clare, de a avea acest teren pe care se dorea să se facă un spital regional. Am reușit, împreună cu consilierii județeni, să dăm o hotărâre de Consiliu Județean și am determinat factorii guvernamentali prin argumente clare să ne transfere acel teren.

Spre bucuria noastră, la Ministerul Sănătății, în 2012 a fost elaborat un SF și un proiect tehnic pentru Spitalul din Constanța. Am primit sprijin de la Ministerul Sănătății, i-am găsit și pe cei care au făcut proiectul, un consorțiu româno-german-austriac-elvețian. La acest moment se lucrează la actualizări. Avem și garanția și suportul politic că ne vor susține pentru identificarea acestei surse de finanțare.

Vom avea un spital care va fi modern, la standarde, sperăm ca la anul să avem toată documentația și sursa de finanțare și să începem procedura de licitație.

La începutul acestei veri a fost prezentat la Constanța proiectul construirii unui corp nou – Departament Sănătatea mamei și copilului, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sf. Apostol Andrei Constanța, care va asigura municipiului un spital de pediatrie de care avem nevoie.

Proiectul de 145 de milioane de euro a fost cuprins în PNRR alături de pavilionul de la Pneumoftiziologie care va avea și chirurgie, care ar rezolva multe probleme. Noi am dat Primăriei Constanța terenul din curtea Spitalului de Boli Infecțioase tot în ideea de a dezvolta o rețea de sănătate și de a fi sprijin pentru județul nostru.

Ele sunt în faza de evaluare. Se pare că nu toate încap, dar este bine că începem proiectele pentru că, într-un final, se vor găsi bani.

Nu vom abandona niciun proiect, ba din contră, la Spitalul de Ortopedie, Traumatologie şi Recuperare Medicală Eforie Sud lucrăm la o temă de proiectare cu un grup de arhitecți din București, o temă care să ne spune ce putem să facem acolo, păstrând obiectul de activitate și extinzând și altă zonă de servicii.

Ceea ce am învățat de la specialiștii care lucrează pe zona respectivă este că trebuie să oferim cât mai multe servicii medicale, nu cât mai multe spații de cazare în spitale. Este important ca serviciile medicale să fie cele mai bune și prompte care să elimine „cazările”.

5. Revenind la discuția legată de drumuri … Cunoașteți situația elevilor din comuna Lipnița, care parcurg zilnic 9 kilometri până la școală, pe un drum impropriu circulației publice?

Da, sunt la curent cu situația aceasta.

Tot ce a rămas după reabilitarea altor drumuri din județ, reziduurile, cea mai mare parte le-a dus în acea zonă. Însă aceasta nu înseamnă rezolvarea acestei probleme, mai sus menționate.

Din păcate, Consiliul Județean nu poate să atribuie fonduri pentru drumurile comunale decât în limita a ceea ce ni se repartizează de la bugetul central. Este cea mai mare problemă. Mai sunt și drumurile județene, avem încă 200 de kilometri care trebuie și acestea reabilitate. Trebuie să punem în valoare RAJDP. Sunt patru cariere și ar trebui să se livreze piatră peste tot…

Din câte știu, comunei Lipnița i-au fost alocate 14 milioane de lei pentru apă și utilități. Ieșind din subsol poți să te gândești cum să faci și drumurile respective.

Suntem alături de domnul primar cu tot ce putem, cu piatră, cu utilaje, cu ceea ce se frezează din asfalt pe care să îl ducem acolo, până când vor fi și alte fonduri și noi vom putea să alocăm bani.

Noi primim un buget pe care îl ducem spre dezvoltarea UAT-urilor din județ la începutul anului și repartizăm în așa fel încât să asigurăm dezvoltarea, dar din păcate banii nu sunt suficienți.

Spun un lucru care o să supere, dar majoritatea primarilor au accesat fonduri europene pentru a-și asfalta comunelor, au urmărit axe de finanțare și au beneficiat de ele. Aici (n.r. Lipnița) nu poți rezolva niște probleme care vin din trecut.

Un primar extraordinar cum este domnul Dinu Nicolae, care a lăsat o viață confortabilă pentru a face ceva pentru localitatea lui, trebuie susținut, dar trebuie să dai și posibilitatea ca să se exprime. El nu a preluat în comună absolut nimic. Ca și mine, nu am preluat un proiect ca să îl iau și să îl duc mai departe.

6. V-ați gândit să discutați cu primarii din județul Constanța ca uneori, punctual, banii repartizați la începutul anului de la bugetul de stat pentru drumuri județene și comunale să îi prioritizați strict pentru situații ca aceasta, de la Lipnița?

Am avut discuții, dar fiecare primar își vede de cetățenii lui, el trebuie să-și rezolve problemele locuitorilor din comune lor. Mulți primari și-au rezolvat problemele pentru că au fost insistenți și au accesat fonduri.

Nu e vina cetățenilor altor comune că unii primari nu au accesat fonduri 20 de ani, și aici putem da exemplu Gârliciu.

Nu e vorba de lipsă de solidaritate, este vorba de interesul fiecărui UAT și aici nu poți să îi condamni pe niciunul. Necesitățile sunt peste tot, unde s-a putut, am intervenit, cum a fost la Năvodari, într-o zonă tranzitată și dezvoltată.

Legea spune că unde drumurile județene sunt pe raza localității respective, acel drum aparține localității. Ne-am prevalat de faptul că este un drum de interes județean și am stabilit cu primarul de la Năvodari care ar fi valoarea reabilitării acestui pod (n.r. podul dintre Năvodari și Corbu) – aproximativ 800.000 de lei și am pus RAJDP să facă reparații capitale.

S-a demonstrat că se poate și în două săptămâni am reabilitat podul care are, dintr-o parte în alta măsoară 850 de metri. Vom duce pe zona Năvodariului bani ca să acopere această investiție.

Mai sunt și alte drumuri pe care trebuie să intervii deși sunt în zona teritorială a UAT-urilor.

 

7. Care este relația pe care o aveți cu primarii din județul Constanța și cum i-ați sprijinit în acești doi ani?

Eu am fost și sunt un președinte deschis. Eu nu țin audiențe. Fiecare, când are o problemă mă sună, dacă nu poate să vină aici, merg eu acolo. Nu am reușit să parcurg tot județul, dar unde au fost probleme, am fost acolo lângă primari și voi fi în continuare.

Este o relație corectă, uneori și amicală pentru că ne știm de mult timp. Răspund fiecărui apel, nu țin un primar la ușă, nu întâmpină niciun fel de probleme la emiterea avizelor, autorizațiilor. Ba din contră, dar s-a întârziat din vina noastră, va merge cineva să ducă avizul la primăria respectivă.

Este o relație de respect pentru că și ei au o responsabilitate față de oameni, și eu la fel. Apropo de relația cu primarii PSD, este o relație de respect reciproc și eu întotdeauna mi-am manifestat respectul.

De fapt, nu este vorba doar despre primari, ci despre fiecare cetățean al acestui județ. Dacă nu îi respecți și nu ții la ei, nu ai ce căuta în fruntea acestui județ.

8. Dacă vorbim de viitor, unde vă vedeți la sfârșitul anului 2024. Vă doriți să mai candidați pentru un nou mandat?

Voi fi aici.

Eu spun un lucru, tuturor celor care candidează: dacă nu iubiți oamenii nu intrați aici, dacă nu vă pasă de oameni, nu aveți ce căuta aici. Eu chiar aveam o viață confortabilă, am realizat în viață orice, corect, nu îmi lipsește absolut nimic.

Nu o să pot face doar eu lucrurile care trebuie realizate, le vom face împreună.

Când am venit la Consiliul Județean am spus să dezvoltăm împreună acest județ. În campanie, când am avut discuții cu oameni de afaceri ai Constanței i-am întrebat ce își doresc de la președintele de Consiliu Județean. Toți au spus că doresc să participe la dezvoltarea acestui județ.

Acest obiectiv a rămas ca un deziderat asupra activității mele!

Nu poți să faci de unul singur, trebuie împreună cu primarii, cu consilierii județeni, cu managerii, cu directorii, dacă nu faci echipă și nu trag toți în aceeași direcție o să rămânem cum am fost catalogați până acum. Am avut o mare problemă referitoare la credibilitatea instituției! Foarte greu mi-a fost ca să schimb asta și să-i fac să vină la Constanța. Încă sunt reticențe, nu pentru că nu am avea un comportament corect ci pentru că a rămas în memoria celor care vor să ajungă aici, la Constanța, că este o zonă exclusivistă.

O mare provocare a fost credibilizarea instituției.

Citește și:

(FOTO/VIDEO) Cum arată, la acest moment, locul unde se va construi NOUL spital al Constanței

Vești noi despre NOUL SPITAL care va fi construit în municipiul Constanța

(FOTO/VIDEO) Și ei au dreptul la o copilărie fericită și la un viitor mai bun! În ce condiții fac zilnic naveta elevii din comuna Lipnița

Președintele CJC, Mihai Lupu: ”Unii primari și-au bătut joc de bani, în loc să acceseze fonduri europene. Nu țin cont de apartenența politică a primarilor, dar anumite comune care au venituri proprii nu pot primi mai mulți bani decât altele”

Publicitate
Zen Residence – Constanta, apartamente de 2 - 3 camere direct dezvoltator imobiliar

Ne puteți urmări și pe Facebook, Twitter sau Google News!


1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Introduceți aici numele dvs.