Piața imobiliară din Constanța, pusă în stand-by de judecătorii din București! La mijloc sunt zeci de terenuri din dosarul Retrocedărilor. Iată sentința care schimbă totul
Constanța Imobiliară
Vești de ultimă oră pentru piața imobiliară din Constanța, pusă în stand by de ultima decizie a judecătorilor bucureșteni cu privire la zeci de terenuri din dosarul Retrocedărilor.
Curtea de Apel București a trimis înapoi spre rejudecare, la Tribunalul București, dosarul în care, în primă instanță, Primăria Constanța recâștigase dreptul de proprietate pe zeci de terenuri din dosarul Retrocedărilor.
Hotărârea Curții de Apel pune astfel în stand by întreaga piață imobiliară din Constanța, zeci de suprafețețe, deținute inclusiv de cumpărători de bună credință fiind afectate de deciziile instanței bucureștene.
Amintim, este vorba despre dosarul în care judecătorii de la Tribunalul București constataseră, în primă instanță, nulitatea absolută parțială pentru mai multe contracte de partaj, certificat de moștenitor ori contracte de vânzare ce vizau zeci de mii de metri pătrați de terenuri din dosarul Retrocedărilor.
Totodată, instanța dipusese radierea drepturilor de proprietate ce erau înscrise în cărțile funciare ale suprafețelor vizate.
Sentința primei instanțe, anulată: Cererea de intervenție formulată de BNR trebuia admisă, spune Curtea
Acum, însă, Curtea de Apel București a casat această hotărâre și a trimis înapoi cazul la Tribunalul București, pentru rejudecarea cererii formulate de Primăria Constanța în legătură cu terenurile din dosarul Retrocedărilor.
Mai exact, magistrații instanței de apel au schimbat Încheierea de ședință din 13 ianuarie 2022, prin care fusese respinsă cererea de intervenție formulată în proces de BNR.
Dată fiind această soluție, Curtea a constatat, mai departe, desființată de drept sentința civilă prin care Primăria Constanța redevenea proprietară pe terenurile vizate de Dosarul Retrocedărilor și a trimis cazul înapoi la Tribunalul București, așa cum precizam anterior, pentru rejudecarea cazului.
Totuși, decizia de luni, 19 mai 2025, a Curții de Apel București mai poate fi atacată în recurs, caz în care procesul civil vizând terenurile din dosarul Retrocedărilor va continua la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Hotărârea Curții de Apel București a fost luată după ce instanța a admis apelurile declarate în cauză, fiind vorba despre căi de atac exercitate de către majoritatea părților, atât de către proprietarii terenurilor, cât și de Primăria Constanța, Statul Român, dar și Banca Națională a României, căreia îi fusese respinsă ca inadmisibilă cererea de intervenție în proces.
Acum, practic, Curtea de Apel București a decis rejudecarea procesului pentru terenurile din dosarul Retrocedărilor tocmai pentru că ar fi trebuit admisă cererea de intervenție în proces.
Așa cum arătam în edițiile anterioare, în sentința definitivă a Curții Supreme, judecătorii au decis ca Primăria Constanța și Statul Român să facă demersurile pentru restabilirea situației anterioare în legătură cu 80 de terenuri vizate de dispozițiile de primar anulate prin sentința definitivă din dosarul Retrocedărilor.
Primăria Constanța a deschis ulterior dosarul 25579/3/2020, la Tribunalul București, în care a primit câștig de cauză, în parte, judecătorii anulând parțial, în decembrie 2023, mai multe contracte de partaj, certificat de moștenitor ori contracte de vânzare, detalii aici.
Curtea de Apel București a analizat apelurile declarate în cauză pentru terenurile din dosarul Retrocedărilor în ședința de la începutul lunii, pe 6 mai 2025, dată la care instanța de apel s-a retras pentru deliberări, anunțând că hotărârea va fi pronunțată la data de 19 mai 2025.
Luni, 19 mai 2025, Curtea de Apel București a decis rejudecarea procesului.
Minuta hotărârii de rejudecare a procesului pentru terenurile din dosarul Retrocedărilor
Iată minuta hotărârii care a schimbat victoria Primăriei Constanța:
„Admite apelurile.
Schimbă în tot încheierea de şedinţă din data de 13.01.2022 în sensul că:
Admite în principiu cererea de intervenţie voluntară principală formulată de numita BNR.
Constată desfiinţată de drept sentinţa civilă apelată.
Trimite cauza spre rejudecare primei instanţe în condiţiile art. 64 alin. (4) C.proc.civ.
Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Curtea de Apel Bucureşti Secţia a IV-a civilă.
Pronunţată astăzi, 19.05.2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei“
Acum, părțile din proces au la dispoziție un termen de 30 de zile după ce li se va comunica hotărârea motivată a instanței pentru a declara recurs.
Dacă se va declara recurs în cauză, dosarul va fi înaintat, așa cum precizam anterior, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea Supremă de Justiție a României.
Tribunalul București hotărâse că se impune desființarea actelor subsecvente privind terenurile din dosarul Retrocedărilor
Așa cum arătam în edițiile anterioare, în motivarea hotărârii luate de magistrații de la Tribunalul București, schimbată acum de Curtea de Apel București, se arată printre altele, că, din moment ce Curtea Supremă a desființat Dispozițiile 679/11.03.2004, 796/19.03.2004 și 1344/31.05.2004, emise de Primarul Municipiului Constanța, „se impune și desființarea actelor subsecvente (…) în ceea ce privește terenurile pentru care instanța penală a dispus restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunilor“.
Judecătorii de la Tribunalul București au admis doar în parte cererea Primăriei Constanța în legătură cu terenurile de recuperat din dosarul Retrocedărilor, astfel că, acum, reprezentanții primăriei au atacat, și ei, în apel, hotărârea primei instanțe.
Hotărârea primei instanțe
Amintim, prin Hotărârea 1551 din 21 decembrie 2023, Tribunalul București a admis în parte cererea principală formulată de UAT Municipiul Constanța în contradictoriu cu Georgică Giurgiucanu, Oana Cucurezeanu (fostă Giurgiucanu), Mihai Cambianu, Cristi Borcea, Mihaela Mariana Borcea, Emil Dragoș Săvulescu, Rodica Cristina Ghionea (fostă Săvulescu), Geta Săvulescu, Virgil Călina și Habitat și Ambient SA.
Georgică Giurgiucanu, Mihai Camboianu, Cristi Borcea și Habitat și Ambient SA sunt beneficiari de top ai terenurilor retrocedate din Constanța, numele lui Emil Dragoș Săvulescu regăsindu-se, de asemenea, în dosarul Retrocedărilor.
Ca o paranteză, legat de Dragoș Săvulescu, amintim că, așa cum se arăta într-o ediție anterioară, prin Hotărârea nr. 242/2024, din 13 decembrie 2024, Curtea de Apel București a constatat că sentinţa penală dată în dosarul Retrocedărilor din Constanța nu mai poate fi pusă în executare faţă de contestatorul-condamnat Săvulescu Emil Dragoş, ca urmare a recunoaşterii şi executării pedepsei în Republica Italiană, potrivit Ordonanţei nr. 6340/30.05.2024 pronunţată de Tribunalul de Supraveghere din Milano.
Pe cale de consecință, Curtea de Apel București a anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 288/2017 din 07.02.2019, emis de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală şi a retras mandatul european de arestare nr. 2 din 08.02.2019.
Decizia Curții de Apel București a fost menținută și de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție a României.
În ce privește dosarul civil pentru terenurile din dosarul Retrocedărilor, prin hotărârea din decembrie 2023, Tribunalul București a constatat nulitatea absolută parțială pentru mai multe contracte de partaj, certificat de moștenitor ori contracte de vânzare ce vizau zeci de mii de metri pătrați de terenuri din dosarul Retrocedărilor și a dispus radierea drepturilor de proprietate ce erau înscrise în cărțile funciare ale suprafețelor vizate.
Pârâții au fost obligați la plata unor însemnate cheltuieli de judecată către Primăria Constanța: Georgică Giurgiucanu – 80.101,32 de lei, Emil Dragoș Săvulescu – 53.400 de lei, Cristi Borcea – 44.500 de lei, Habitat și Ambient SA – 181.635,65 de lei, Mihai Camboianu – 3.632,71 de lei.
A fost respinsă cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecată a pârâților Oana Cucurezeanu (fostă Giurgiucanu), Mihaela Mariana Borcea, Rodica Cristina Ghionea (fostă Săvulescu), Geta Săvulescu și Virgil Călina.
Acum, însă, dosarul se va rejudeca, dacă decizia Curții de Apel București va fi confirmată în recurs de Înalta Curte.
Tribunalul, explicații privind decizia de anulare a actelor de proprietate
Așa cum precizam anterior, în Hotărârea 1551/2023, vizând terenurile din dosarul Retrocedărilor, judecătorii au arătat, printre altele, că „principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului iniţial (resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis), deşi fără o consacrare legală cu titlu general, desemnează regula de drept conform căreia anularea actului juridic iniţial atrage şi anularea actului juridic subsecvent, din cauza legăturii juridice dintre aceste acte“.
„Acest principiu priveşte efectele nulităţii actului juridic faţă de terţi şi este consacrat în prezent de art. 1.254 alin. 2 Cod civil 2009, care prevede că «Desfiinţarea contractului atrage, în condiţiile legii, şi desfiinţarea actelor subsecvente încheiate în baza lui»“, au spus judecătorii.
În continuare, instanța a arătat, în termeni tehnici, că „principiul resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis este consecinţa celorlalte două principii ale efectelor nulităţii, dar şi a principiului nemo plus iuris ad allium transferre potest, quam ipse habet (nemo dat quod non habet)“.
Judecătorii au explicat astfel, referitor la terenurile din dosarul Retrocedărilor vizate de procesul primăriei, că „altfel spus, atunci când prin anularea actului juridic iniţial se desfiinţează dreptul transmiţătorului din actul juridic subsecvent (dobânditor al unui drept în actul juridic iniţial), rezultă că acesta a transmis un drept pe care nu îl avea, astfel încât nici subdobânditorul nu putea deveni titularul acestui drept“.
Acum, însă, decizia judecătorilor de la Curtea de Apel București cu privire la acțiunea primăriei de recuperare a terenurilor vizate de dosarul Retrocedărilor pune în stand by întreaga piață imobiliară din Constanța.
Rămâne de văzut dacă decizia de acum a Curții de Apel București va fi atacată în recurs.
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
Sursa foto (cu rol ilustrativ): Primăria Constanța
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
