OFICIAL! Vlad Virgil, singurul suspect din dosarul Fabrica de moșteniri care rămâne în arest. Ancheta DIICOT Constanța, aproape de final
Justiție
Vlad Virgil, cercetat de procurorii DIICOT Constanța în celebrul dosar Fabrica de moșteniri, rămâne în arest preventiv! Decizia este definitivă și a fost luată de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție a României și este valabilă până la data de 25 decembrie 2025 inclusiv. În prezent, Vlad Virgil a rămas singurul suspect din acest dosar menținut în stare de arest preventiv.
Prin aceeași hotărâre, Înalta Curte a decis înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu față de Viorica Stoian, pentru o perioadă de 20 de zile. Totodată, judecătorii au dispus ca pe durata măsurii arestului la domiciliu inculpata să poarte permanent un dispozitiv de supraveghere și să comunice periodic informații relevante despre mijloacele sale de existență.
În continuare, judecătorii au prelungit măsura arestului la domiciliu în ceea ce îi privește pe inculpații:
Verdeș Mihaela-Evelin – pentru o perioadă de 20 de zile, începând cu data de 06 decembrie 2025 până la data de, 25 decembrie 2025, inclusiv.
Neagu Steluța – pentru o perioadă de 20 de zile, începând cu data de 06 decembrie 2025 până la data de 25 decembrie 2025, inclusiv.
Bulgaru Camelia – pentru o perioadă de 20 de zile, începând cu data de 08 decembrie 2025 până la data de 27 decembrie 2025, inclusiv.
Deacu Vasile, executor judecătoresc, pentru o perioadă de 20 de zile, începând cu data de 10 decembrie 2025 până la data de 29 decembrie 2025, inclusiv.
Neagu Marinel, pentru o perioadă de 20 de zile, începând cu data de 10 decembrie 2025 până la data de 29 decembrie 2025, inclusiv.
Stamule Daniela, notar public – pentru o perioadă de 20 de zile, începând cu data de 7 decembrie 2025 până la data de 26 decembrie 2025.
Vlad George – pentru o perioadă de 20 de zile, începând cu data de 7 decembrie 2025 până la data de 26 decembrie 2025.
Vlad Marcela – pentru o perioadă de 20 de zile, începând cu data de 7 decembrie 2025 până la data de 26 decembrie 2025, inclusiv.
Ioniță Ilie-Iulian – pentru o perioadă de 20 de zile, începând cu data de 7 decembrie 2025 până la data de 26 decembrie 2025, inclusiv.
În cauză sunt cercetați mai multe persoane, acestea fiind suspectate de trafic de persoane, constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, mărturie mincinoasă și spălare a banilor.
Potrivit DIICOT, „din probele administrate în cauza a rezultat că, începând cu vara anului 2015, unul dintre inculpați (48 de ani) profitând de vârsta și starea de vulnerabilitate a trei persoanei vătămate le-a recrutat, transportat și adăpostit în imobile pe care acesta le deținea în localitatea Oltina, menținându-le într-o stare de aservire, în scopul obținerii unor foloase materiale injuste prin însușirea drepturilor bănești cuvenite (pensie și ajutor de deces)“.
Persoanele vătămate, lipsite de hrană suficientă, acuză procurorii
„Pe durata exploatării, persoanele vătămate, dintre care una preluată de la o coinculpată, au fost lipsite de hrană suficientă și adecvată, de tratament medical corespunzător afecțiunilor de care sufereau, precum și de îngrijirea și igiena necesare unor persoane aflate în imposibilitatea fizică și/sau psihică de a se îngriji singure.
În cursul anului 2018, același inculpat a inițiat și constituit împreună cu alți doi inculpați (unul notar public și celălalt executor judecătoresc) un grup infracțional organizat la care ulterior au aderat, pentru diferite perioade de timp și alți membri (printre care un alt notar public), în scopul de a dobândi, prin mijloace frauduloase, imobile aparținând unor persoane vulnerabile (vârstnici aflați în stadii avansate de degradare fizică și psihică ) și de a desfășura ulterior operațiuni menite să le asigure introducerea acestor bunuri în circuitul civil .
Astfel, în perioada 2018 – iulie 2025, inițiatorul grupării de criminalitate organizată în calitate de lider, acționând fie individual, fie cu sprijinul unor persoane (administratori de condominii sau președinți ai unor asociații de proprietari), a identificat persoane aflate în situații vulnerabile (vârste foarte înaintate și/sau sănătate precară), care dețineau în proprietate garsoniere sau apartamente situate în municipiul Constanța. Pentru fiecare caz în parte, a fost conceput un circuit complex de operațiuni juridice, preponderent fictive, prin care s-a urmărit și s-a realizat transferul dreptului de proprietate asupra acestor imobile de la persoanele îndreptățite (moștenitori legali) către membri ai grupării de criminalitate organizată.
Prin prisma calităților oficiale deținute, trei dintre inculpați au conferit actelor juridice încheiate aparența de legalitate necesară pentru a le face opozabile atât părților implicate, cât și terților. Această aparență a îngreunat considerabil demersurile persoanelor interesate de a obține anularea actelor respective în cadrul procedurilor judiciare (în special contestații la executare), inițiate pentru recuperarea imobilelor de care fuseseră deposedate în mod fraudulos.
În scopul obținerii dreptului de proprietate asupra unor imobile, la instigarea liderului, notarii publici care făceau parte din gruparea de criminalitate organizată, fie au falsificat acte autentice (procură specială, contract de împrumut), fie au derulat proceduri de succesiune testamentară, pe baza unor testamente false.
Prin aceste demersuri, s-a urmărit fie obținerea unui drept de creanță fictiv în favoarea unui membru al grupării (cu rol de persoană interpusă) și împotriva proprietarului de drept, care nu avea cunoștință despre existența unei astfel de obligații, fie transferul direct al dreptului de proprietate asupra imobilului către persoana interpusă, prin moștenire, cu nesocotirea existenței succesorilor legali.
O asemenea situație a fost înregistrată și în cazul uneia dintre victimele traficate de către liderul grupului infracțional organizat, care a fost deposedată de locuința sa, situată în municipiul Constanța.
În situația în care nu se obținea rezultatul dorit, gruparea de criminalitate organizată, prin intermediul unui alt inculpat, executor judecătoresc, demara proceduri de executare silită pe baza unor titluri executorii despre care acesta cunoștea că sunt false ( ex: contracte de împrumut întocmite cu date nereale) . În acest mod, executorul judecătoresc își încălca în mod deliberat obligațiile profesionale, acționând cu rea-credință și contribuind la realizarea scopurilor ilicite ale grupării.
Ulterior, după ce inculpații deveneau proprietarii imobilelor, inclusiv prin mecanismul unor licitații organizate în cadrul executărilor silite, acestea erau vândute, unor cumpărători de bună credință, ori succesiv între membrii grupului, pentru disimularea modului fraudulos de dobândire. În același scop anumiți membrii ai grupării de criminalitate organizată și-au pus la dispoziție conturile bancare în care au fost transferate sumele de bani obținute din vânzarea imobilelor.
Cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate în cursul zilei de ieri, au fost descoperite și ridicate înscrisuri, dispozitive de stocare a datelor, precum și alte mijloace de probă“.
Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale, reţinerea, arestarea preventivă, reprezintă etape şi măsuri în cursul procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual adecvat de administrare a probatoriului, activităţi ce nu pot, în nicio situaţie, să înfrângă principiul constituţional al prezumţiei de vinovăţie.
Loading...
Reload document
Open in new tab OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
