Procesul deschis de Viorela Mirabela Călin, fostul secretar general al municipiului Constanța, pentru revenirea în primărie ar putea SCHIMBA legea! Iată ce se cere
Justiție
Schimbări legislative cu impact la nivel național ar putea fi aduse de procesul deschis de Viorela Mirabela Călin, fostul secretar general al municipiului Constanța, pentru revenirea în Primăria Constanța!
Judecătorii de la Curtea de Apel Constanța au dispus ieri, 5 februarie 2026, printr-o Încheiere fără cale de atac, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea Supremă de Justiție a țării, cu o cerere de dezlegare a unei chestiuni de drept ce ar putea influența parcursul ulterior al unor zeci de procese din țară.
Mai exact, judecătorii din Constanța cer Curții Supreme să stabilească, printr-o hotărâre prealabilă, următorul lucru:
- dacă sesizarea instanței penale cu un acord de recunoaștere a vinovăției reprezintă sau echivalează cu trimiterea în judecată și, prin urmare, constituie temei pentru suspendarea de drept a raporturilor de serviciu ale funcționarului public.
Procesul deschis de Viorela Mirabela Călin pentru anularea dispoziției primarului Constanței prin care fusese suspendat raportul său de serviciu în contextul anchetei DNA Constanța a fost suspendat până la decizia Curții Supreme.
Hotărârea pe care o vor lua magistrații de la Curtea Supremă va fi ulterior aplicată de toate instanțele din țară, în litigiile similare apărute ca urmare a încheierii acordurilor de recunoaștere dintre procurorii DNA sau ai altor unități de anchetă și angajații diferitelor instituții.
Două complete de judecată, două hotărâri aparent contradictorii
Decizia judecătorilor din Constanța de a sesiza Curtea Supremă vine în contextul în care, în acest proces, Viorela Mirabela Călin a pierdut cazul pe fond, judecătorii primei instanțe, adică ai Tribunalului Constanța, vorbind în hotărârea de respingere a cererii de anulare a dispoziției, printre altele, despre faptul că „reclamanta face distincție între trimiterea în judecată, care presupune emiterea rechizitoriului și încheierea unui acord de recunoaştere a vinovăţiei, ceea ce exclude întocmirea rechizitoriului“.
În aceeași hotărâre primei instanțe, Tribunalul a mai spus că că „făcând o interpretare literală a dispozițiilor art. 513 din O.U.G nr. 57/2019, reclamanta apreciază în mod eronat că în ipoteza sesizării instanței penale cu un acord de recunoaștere a vinovăției nu are loc o trimitere în judecată“.
Se precizează în continuare, însă, că „Tribunalul subliniază că, din perspectiva dispozițiilor art. 513 din O.U.G nr. 57/2019 care prevăd suspendarea de drept din funcție în ipoteza sesizării instanței în vederea judecării inculpatului pentru săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute la art. 465 lit. h) din aceeași ordonanță de urgență, nu prezintă relevanță dacă sesizarea s-a făcut prin rechizitoriu sau prin acord de recunoaștere, lipsa rechizitoriului neînsemnând, că nu s-ar putea pronunța o soluție de condamnare“.
Pe de altă parte, în dosarul separat deschis de Viorela Mirabela Călin pentru anularea dispoziției primarului prin care fusese constatat ca încetat raportul său de muncă, ca urmare a acordului de recunoaștere încheiat de fostul secretar general al municipiului Constanța cu procurorii DNA Constanța, acord confirmat de judecători, magistrații unui alt complet de judecată de la Tribunalul Constanța i-au dat câștig de cauză fostului secretar general al municipiului.
Astfel, un alt complet al Tribunalului Constanța a ajuns la concluzia că se impune anularea dispoziției primarului prin care fusese încetat raportul de muncă.
În motivarea acestei a doua hotărâri, luată de un alt complet, ce vizează dispoziția de încetare a raportului de muncă, nu pe cea de suspendare, Tribunalul Constanța a arătat, printre altele, că „instanța reține că reclamanta (nr., Viorela Mirabela Călin) trebuie să beneficieze în continuare de garanțiile procedurale specifice unei acuzații în materie penală“.
„În speță“, au spus judecătorii, „instanța reține, în primul rând, că prin sentinţa penală nr. ###/21.03.2024, pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul penal nr. ####/118/2023, rămasă definitivă prin neapelare, nu a fost dispusă condamnarea reclamantei (nr., Viorela Mirabela Călin), astfel încât nu poate fi aplicabil art. 517 alin.1 litera g) din OUG 57/2019, care condiționează atât aplicarea tezei I, cât și aplicarea tezei a II-a, de rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare, iar nu de amânare a aplicării pedepsei, astfel cum este cazul în speță“.
Cu alte cuvinte, judecătorii au subliniat faptul că, în dosarul penal ce o privește pe Viorela Mirabela Călin, instanța a amânat aplicarea pedepsei și „nu a fost dispusă condamnarea reclamantei“.
Astfel, conform Tribunalului, „instanța reține că în mod eronat s-a considerat, la momentul soluționării definitive a cauzei penale având nr.ds. ####/118/2023, că au devenit incidente dispozițiile art. 517 alin. 1 litera g) OUG 57/2019, ca urmare a pronunțării unei soluții de amânare a aplicării pedepsei“.
Minuta Încheierii de la Curtea de Apel Constanța
Date fiind aceste decizii mai degrabă contradictorii luate în cele două dosare separate de două complete separate ale Tribunalului Constanța, judecătorii Curții de Apel Constanța au decis acum sesizarea Curții Supreme.
Dosarul are indicativul 2236/118/2024 și are ca obiect o cerere de anulare a unui act administrativ emis de pârâtul Primarul Municipiului Constanța, în speță fiind vorba despre Dispoziția nr. 261 din 22 ianuarie 2024.
În cauză, Viorela Mirabela Călin este recurent reclamant, în urma deciziei nefavorabile de la Tribunal.
Iată minuta Încheierii care ar putea duce la schimbări legislative la nivel național, în urma sesizării Înaltei Curți:
„În baza art. 520 alin. (1) C.pr.civ., dispune sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Dacă sesizarea instanţei penale cu un acord de recunoaştere a vinovăţiei reprezintă/echivalează cu trimiterea în judecată şi prin urmare, constituie temei pentru suspendarea de drept a raporturilor de serviciu ale funcţionarului public, conform art. 513 alin. (1) lit. l) din Codul administrativ.
Dispune suspendarea judecăţii, conform prevederilor art. 520 alin. 2 C.pr.civ.
Fără cale de atac.
Pronunţată astăzi, 05.02.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Document: Încheiere de şedinţă 05.02.2026“
Două dosare pentru revenirea în Primăria Constanța
Amintim, Viorela Mirabela Călin a deschis două dosare separate ce vizează dispozițiile primarului Vergil Chițac prin care s-a constatat suspendarea raportului său de muncă și, respectiv, încetarea acestui raport.
Cele două dosare separate au fost judecate în primă instanță de Tribunalul Constanța, procesul pentru anularea dispoziției de suspendare a raportului de muncă fiind pierdut de Viorela Mirabela Călin, în timp ce cel de-al doilea, vizând anularea dispoziției prin care se constatase încetarea raportului, a fost câștigat de fostul secretar general al municipiului, detalii despre procesul câștigat putând fi accesate aici.
Spus pe scurt, Viorela Mirabela Călin a arătat în acțiunea deschisă pentru anularea dispoziției de suspendare a raporturilor de muncă și recuperarea postului că nu a fost trimisă în judecată de procurorii DNA, ci a încheiat un acord de recunoaștere cu aceștia, așa încât raporturile de serviciu nu ar fi putut fi suspendate de drept.
Acum, însă, urmează ca aceste aspecte să fie stabilite de instanța supremă.
Dispoziția atacată de Viorela Mirabela Călin
Așa cum arătam în edițiile anterioare, în cauză, Viorela Mirabela Călin a solicitat anularea Dispoziției nr. 261 din 22 ianuarie 2024 semnată de primarul Constanței, dispoziție „privind constatarea suspendării de drept a raportului de serviciu al doamnei C.V.M., consilier juridic, clasa I, gradul profesional superior, gradația 4, în cadrul Biroului Legislație, contracte, avize de legalitate și legile proprietății“.
Așa cum arătam mai sus, spus pe scurt, Viorela Mirabela Călin a arătat în acțiunea deschisă pentru recuperarea postului că nu a fost trimisă în judecată de procurorii DNA, ci a încheiat un acord de recunoaștere cu aceștia, așa încât raporturile de serviciu nu ar fi putut fi suspendate de drept.
Motivarea judecătorilor primei instanțe
Totuși, în motivarea hotărârii nefavorabile fostului secretar general al municipiului, atacată acum la Curte, magistrații au reținut, printre altele, că „Tribunalul arată că reclamanta (nr., Violeta Mirabela Călin) face distincție între trimiterea în judecată, care presupune emiterea rechizitoriului și încheierea unui acord de recunoaştere a vinovăţiei, ceea ce exclude întocmirea rechizitoriului“.
Mai departe, judecătorii au spus că „făcând o interpretare literală a dispozițiilor art. 513 din O.U.G nr. 57/2019, reclamanta apreciază în mod eronat că în ipoteza sesizării instanței penale cu un acord de recunoaștere a vinovăției nu are loc o trimitere în judecată“.
Se precizează în continuare, însă, că „Tribunalul subliniază că, din perspectiva dispozițiilor art. 513 din O.U.G nr. 57/2019 care prevăd suspendarea de drept din funcție în ipoteza sesizării instanței în vederea judecării inculpatului pentru săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute la art. 465 lit. h) din aceeași ordonanță de urgență, nu prezintă relevanță dacă sesizarea s-a făcut prin rechizitoriu sau prin acord de recunoaștere, lipsa rechizitoriului neînsemnând, că nu s-ar putea pronunța o soluție de condamnare“.
La mijlocul litigiului se află Dispoziția nr. 261 din 22 ianuarie 2025 a Primarului municipiului Constanța, prin care, potrivit instanței, „s-a constatat suspendarea de drept a raportului de serviciu al reclamantei (nr., Violeta Mirabela Călin) din funcţia publică de execuţie de consilier juridic clasa I gradul profesional superior, gradaţia 4, în cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Constanţa, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive în dosarul penal nr. (…), în conformitate cu dispozițiile art. 513, alin. 1, lit. l) din Codul administrativ“.
Se mai precizează, totodată, că dispoziția a fost emisă „ca urmare sesizării instanței de judecată cu Acord de recunoaștere a vinovăției (art. 483 CPP) nr. ###/P/2021, din data de 04.12.2023 emis de Direcția Națională Anticorupție Constanța, pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, faptă prevăzută de art. 48 din Codul penal raportat la art. 12 alin. 1, lit. b) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, în dosarul nr. ####/118/2023 aflat pe rolul Tribunalului Constanța, Secția Penală“.
„În cazul ambelor forme de sesizare a instanței se poate ajunge la o soluție de condamnare“, spun judecătorii
Astfel, Viorela Mirabela Călin arătase în proces că nu fusese trimisă în judecată de procurorii DNA Constanța, ci încheiase un acord de recunoaștere cu aceștia.
Judecătorii au apreciat, însă, că nu se impune anularea dispoziției primarului cu privire la suspendarea raporturilor sale de muncă.
Mai exact, așa cum am precizat mai sus, instanța a apreciat ca fiind neîntemeiată cererea formulată de Viorela Mirabela Călin pentru anularea dispoziției de primar.
Astfel, au spus judecătorii, „este evident că nu poate fi îmbrățișată teza reclamantei (nr., Violeta Mirabela Călin) că nu a fost trimisă în judecată, în speță, rațiunea și spiritul dispozițiilor legale fiind aceea de săvârșire a unei infracțiuni și de sesizare a instanței, indiferent dacă sesizarea se face prin rechizitoriu sau prin acord de recunoaștere a vinovăției“.
„De altfel, nici nu s-ar putea accepta teza reclamantei din moment ce, în cazul ambelor forme de sesizare a instanței, se poate ajunge la o soluție de condamnare, pentru că ceea ce este relevant nu este forma de sesizare, ci sesizarea instanței, respectiv faptul că litigiul ajunge în fața instanței penale“, au mai spus judecătorii de la Tribunal.
Acum, însă, rămâne ca dosarul deschis de Viorela Mirabela Călin să fie analizat de judecătorii de la Curtea de Apel.
Ce a decis instanța cu privire la acordul de recunoaștere încheiat de Viorela Mirabela Călin
Amintim, în martie 2024, Tribunalul Constanța a admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de DNA Constanța cu Viorela Mirabela Călin și a stabilit o pedeapsă de un an de închisoare, instanța amânând aplicarea pedepsei pe un termen de supraveghere de doi ani.
Iată informațiile transmise oficial de către procurorii DNA cu privire la cazul care o vizează pe Viorela Mirabela Călin, alături de Laura Bobeș:
„Prin sentințele penale nr. 121 și 115 din 21.03.2024, definitive prin neapelare la datele de 09.04.2024, respectiv 10.04.2024, Tribunalul Constanța admite acordurile de recunoaștere a vinovăției încheiate de Direcția Națională Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța cu inculpatele Bobeș Laura, la data faptei șef al Serviciului Resurse Umane din cadrul Primăriei Constanța și Călin Viorela Mirabela, la data faptei funcționar public delegat în funcția de secretar al primăriei municipiului Constanța și stabilește față de acestea câte o pedeapsă de un an închisoare cu amânarea aplicării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații“.
Conform procurorilor, „pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata Călin Viorela Mirabela va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Serviciului Gospodărire Comunală din cadrul Primăriei orașului Năvodari sau în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Constanța. Constată că nu există acțiune civilă alăturată acțiunii penale în cauză. Obligă inculpatele la plata sumei de 1.500 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat“.
În acest context, rămâne de văzut ce decizie vor lua judecătorii cu privire la argumentele aduse de Violeta Mirabela Călin, care a arătat, așa cum precizam anterior, că nu a fost trimisă în judecată de procurorii DNA, ci că a încheiat un acord de recunoaștere cu aceștia.
Sursa foto: Facebook.com – Viorela Mirabela Călin
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
