Peste 475.000 de euro despăgubiri pentru două terenuri din Constanța, confiscate de comuniști! Cazul ajunge la Curtea de Apel, după ce hotărârea a nemulțumit pe toată lumea
Justiție
O hotărâre pronunțată de judecătorii de la Tribunalul Constanța, prin care s-au dictat despăgubiri de peste 475.000 de euro pentru două terenuri din oraș confiscate de la proprietarii de drept în timpul regimului comunist, a ajuns acum în atenția Curții de Apel Constanța, fiind atacată de către toate părțile din proces, atât moștenitorii proprietarilor, cât și Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor!
Aflat în atenția instanțelor de circa trei ani, cazul mai are de așteptat până la pronunțarea unei hotărâri definitive în cauză, dosarul fiind înregistrat ieri, 16 februarie 2026, pe rolul Secție I Civile a Curții de Apel Constanța, instanță unde, așa cum precizam și mai sus, toate părțile din proces au atacat despăgubirile stabilite de judecătorii primei instanțe, anume, cei de la Tribunal.
În speță, este vorba despre două terenuri situate în zona Cimitirul Central – Restaurant Sabroso, între bulevardul IC Brătianu și strada IL Caragiale.
zona în care se aflau cele două terenuri confiscate de comuniști
Cazul, aflat inițial în atenția Tribunalului București, a fost soluționat în noiembrie 2025 de judecătorii Secției I Civile a Tribunalului Constanța, instanță căreia i-a fost declinată competența de soluționare a litigiului.
Cele două terenuri au suprafețe de 2.709,40 mp și 1.864,56 mp, în primă instanță, Tribunalul Constanța obligând Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor la plata unor despăgubiri ce depășesc echivalentul sumei de 475.000 de euro, la cursul actual, bani ce ar urma să fie achitați moștenitorilor proprietarilor de drept, de la care fuseseră confiscate terenurile, în timpul regimului comunist.
Acum, însă, dosarul a ajuns la Curtea de Apel Constanța, unde urmează să fie repartizat aleatoriu unui complet de judecată de la Secția I Civilă a instanței, care va stabili data primei înfățișări în apel.
Oamenii își puteau face singuri calculul pentru despăgubiri, spune CNCI
Așa cum arătam și în edițiile anterioare, în cererea de chemare în judecată formulată de moștenitorii proprietarilor de drept în contradictoriu cu Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, pentru majorarea despăgubirilor, aceștia au arătat, printre altele, că „valoarea punctelor acordate cu titlu de despăgubire este mult mai mare şi că pârâta (nr., CNCI) a dat dovada de superficialitate în ceea ce priveşte analizarea cererii reclamanţilor, prin refuzul indicării modalităţii de calcul a despăgubirii stabilite“.
În replică, însă, reprezentanții CNCI au precizat, printre altele, că „încadrarea pe grilă şi modalitatea de calcul s-a realizat pornind de la grilele notariale aflate pe site-ul www.anrp.gov.ro, astfel că persoanele îndreptăţite pot realiza propriul calcul“.
Cu alte cuvinte, reprezentanții CNCI au susținut în proces că oamenii puteau să-și dea seama singuri de calculul despăgubirilor, nefiind necesară indicarea modalității.
Totuși, la finalul procesului, judecătorii Secției I Civile a instanței au ajuns la concluzia că cererea de chemare este îndreptățită, astfel că au admis-o în parte.
Minuta hotărârii prin care au fost majorate despăgubirile
Iată minuta Hotărârii 2709/2025, a judecătorilor de la Tribunalul Constanța, în procesul pentru despăgubiri:
„Admite în parte cererea de chemare în judecată.
Anulează Decizia de compensare nr. 58662/30.10.2023 emisă de pârâtă.
Obligă pârâta să emită o nouă dispoziţie prin care să stabilească în favoarea reclamanţilor un număr de 2.418.702,72 puncte (nr., peste 475.000 de euro, la cursul actual), cu titlu de despăgubiri pentru imobilul teren în suprafaţă de 2.709,40 mp şi imobilul teren în suprafaţă de 1.864,56 mp.
Obligă pârâta la plata către reclamanţi a sumei de 3.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu expertiză.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Tribunalul Constanţa.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 13.11.2025.
Document: Hotarâre 2709/2025 13.11.2025“
Acum, însă, această hotărâre privind acordarea de despăgubiri a fost atacată în apel atât de către moștenitorii proprietarilor de drept, cât și de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, situație în care dosarul a fost înaintat Curții de Apel Constanța.
De ce a majorat Tribunalul depăgubirile pentru cele două terenuri din Constanța
În motivarea Hotărârii 2709/2025, prin care au fost majorate despăgubirile pentru cele două terenuri, judecătorii de la Secția I Civilă a Tribunalului au arătat, printre altele, că „evaluarea imobilului urmează a fi realizată prin raportare la grila notarială valabilă în anul anterior pronunţării hotărârii judecătoreşti, într-un litigiu care are ca obiect contestaţia formulată împotriva deciziei de compensare emise de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor“.
„Prin urmare“, au spus judecătorii, „modificarea adusă de Legea nr. 223/2024 la Legea 165/2013 este aplicabilă şi în cauza de faţă, iar instanţa o va avea în vedere la stabilirea cuantumului compensaţiei la care sunt îndreptăţiţi reclamanţii, câtă vreme atât Curtea Constituţională, cât şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României au stabilit ca Legea nr. 165/2013 se aplică, în forma aflată în vigoare, tuturor litigiilor aflate pe rolul instanţelor de judecată, indiferent de faza procesuală în care se află“.
Conform hotării de majorare a despăgubirilor, „Tribunalul va ţine seama de valorile înscrise în grila notarială din anul 2024, valori care sunt reflectate în raportul de expertiză tehnică judiciară imobiliară dispus în cauză“.
„Astfel, conform grilei notariale din 2024, imobilele în litigiu sunt situate în Mun. Constanţa, (…) în zona Cimitirul Central, Restaurant Sabroso, între Bld. IC Brătianu şi Str. IL Caragiale, zona B3.2. Valoarea unui mp în zona B 3.2 este de 130 euro/mp“, au spus judecătorii.
„În ceea ce priveşte obiecţiunile formulate de către pârâtă, având în vedere că, prin Decizia CCR nr. 725/2020 publicată în data de 19.10.2020, a fost admisă sesizarea de neconstituţionalitate şi s-a constatat că Legea privind adoptarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013 este neconstituţională, în ansamblul său, dispoziţiile art. 3 din O.U.G. nr. 72/2020 nu mai pot fi luate în considerare“, conform Tribunalului.
„Cu toate acestea, valoarea menţionată în cuprinsul expertizei judiciare nu poate fi acordată în integralitate reclamanţilor întrucât, potrivit pct. II.1. din Anexa la Legea nr. 165/2013, introdusă prin OUG nr. 38/2025, în vigoare începând cu data de 08.08.2025, «Pentru terenurile intravilane – curţi-construcţii, valoarea despăgubirilor se stabileşte prin utilizarea valorii maxime prevăzute în grila notarilor publici aferentă anului anterior emiterii deciziei de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor pentru terenurile ocupate de construcţii, cu aplicarea următorilor coeficienţi de corecţie:
- pentru suprafeţele care depăşesc 1.000 mp se aplică un coeficient de corecţie de 0,8;
- pentru suprafeţele care depăşesc 5.000 mp se aplică un coeficient de corecţie de 0,5;
- pentru suprafeţele care depăşesc 10.000 mp se aplică un coeficient de corecţie de 0,2»“.
„Aşadar“, a conchis Tribunalul referitor la despăgubirile acordate, „valoarea imobilului în suprafaţă de 2.709,40 mp este de 281.777,6 euro (2.709,4 mp * 130 euro/mp * 0,8 coeficient de corecţie), iar valoarea imobilului teren în suprafaţă de 1.864,56 mp este de 193.914,24 euro (1.864,56 mp * 130 euro/mp * 0,8 coeficient corecţie), rezultând o valoare totală de 475.691,84 euro“.
Acum, însă, rămâne de văzut dacă decizia Tribunalului Constanța, pronunțată în primă instanță, va fi menținută în apel de magistrații instanței de control judiciar, în speță, cei ai Curții de Apel Constanța.
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
Sursa foto 2: Google Maps
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
