MOTIVARE Iată de ce a fost ACHITAT comisarul șef Coteanu, fostul șef al Poliției Eforie: nu a fost înlăturată prezumţia de nevinovăţie
Justiție
Achitare pentru comisarul șef de poliție Cornel Gabriel Coteanu, fostul șef al Poliției din Eforie! Judecătorii de la Tribunalul Constanța au decis luni, 1 septembrie 2025, achitarea în primă instanță a comisarului șef Coteanu, privind presupusa săvârşire a infracţiunii de luare de mită în formă continuată (17 acte materiale), întrucât nu există probe că acesta a săvârşit infracţiunea.
De asemenea, tribunalul a hotărât achitarea fostului șef al Poliției din Eforie, privind săvârşirea infracţiunii de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, întrucât nu există probe că acesta a săvârşit infracţiunea, pentru favorizarea făptuitorului, întrucât nu există probe că acesta a săvârşit infracţiunea, dar și pentru presupusa săvârşire a infracţiunii de omisiunea sesizării, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
Mai mult decât atât, Tribunalul Constanța a mai decis ridicarea, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, măsurile asiguratorii instituite de procurorii DNA Constanța.
Solutia pe scurt: În baza art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. c) C.p.p., achită pe inculpatul Coteanu Cornel Gabriel, privind săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (17 acte materiale), prev. de art. 6 și art. 7 litera c din Legea 78/2000 raportat la art. 289 alin.1 din Codul Penal, cu aplicarea dispozițiilor art. 35 alin.1 din Codul Penal, întrucât nu există probe că acesta a săvârşit infracţiunea. În baza art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. c) C.p.p., achită pe acelaşi inculpat, privind săvârşirea infracţiunii de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 47 din Codul Penal raportat la 320 alin.1 și 2 din Codul Penal, întrucât nu există probe că acesta a săvârşit infracţiunea. În baza art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. c) C.p.p., achită pe acelaşi inculpat, privind săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 din Codul Penal, întrucât nu există probe că acesta a săvârşit infracţiunea. În baza art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. b) teza I C.p.p., achită pe acelaşi inculpat, privind săvârşirea infracţiunii de omisiunea sesizării, prev. de art. 267 alin. 1 din Codul Penal, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală. În baza art. 404 alin. 4 lit. c) cod procedură penală, ridică, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, măsurile asiguratorii dispuse prin ordonanţa nr 48/P/2019 din data de 19.11.2020 cu privire la următoarele bunuri: – imobil teren amplasat în localitatea Costineşti, în suprafaţă de 285 mp, Carte Funciară (…), număr cadastral (…), în valoare estimată de 24.671 lei, proprietatea devălmaşă a inculpatului Coteanu Cornel Gabriel (…) şi a soţiei acestuia, Coteanu Iulia; – imobil teren amplasat în localitatea Costineşti, în suprafaţă de 286 mp, Carte Funciară (…), număr cadastral (…), în valoare estimată de 22.181 lei, proprietatea devălmaşă a inculpatului Coteanu Cornel Gabriel (…) şi a soţiei acestuia, Coteanu Iulia. Constată că prin sentinţa penală nr 442/2020/18.11.2020, Tribunalul Constanța a admis acordul de recunoațtere a vinovăției încheiat de procuror cu inculpatul Iftimie Vasile Marcel, dispunând anularea parțială a procesului verbal de contravenţie seria EF nr. 622/10.08.2020. În baza art. 275 alin. 3 C.pr. penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată la data de 01.09.2025, prin punerea la dispoziţie prin mijlocirea grefei, conform art. 405 alin. (1) din codul de procedură penală.
Decizia Tribunalului Constanța nu este una definitivă!
Potrivit DNA, „în perioada august 2019 și iulie-august 2020, în calitate de comandant al Poliției orașului Eforie, cu gradul de comisar șef, inculpatul Coteanu Cornel Gabriel ar fi primit în 17 rânduri, de la o persoană, câte 600 lei/zi (în total 10.200 lei), pentru ca în schimb să nu își îndeplinească atribuțiile de serviciu, în sensul de a permite și de a proteja desfășurarea unor activități de comerț clandestin în Stațiunea Eforie din județul Constanța“.
Comunicatul DNA poate fi citit integral AICI
În motivarea deciziei, tribunalul reține, printre altele, următoarele:
„Analizând materialul probator administrat în cauză, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul judecăţii, instanţa, în ceea ce priveşte infracţiunea de luare de mită pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, retine că nu se poate constata dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat cu forma de vinovăție cerută de lege“.
„Chiar dacă în cauză s-au administrat și probe în sprijinul condamnării inculpatului, instanţa apreciază că acestea nu sunt certe, hotărâtoare, suficiente şi nici nu se coroborează între ele, făcând ca îndoiala să persiste relativ la săvârșirea faptei de către inculpat, astfel că îndoiala este echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăție. Astfel, se constată, în privinţa acestei infracţiuni de luare de mită că, prin rechizitoriu, în sarcina inculpatului s-au reţinut 17 acte materiale, săvârşite în august 2019 şi iulie-august 2020, respectiv în zilele de luni, 26 august 2019, joi, 2 iulie 2020, joi, 9 iulie 2020, luni, 13 iulie 2020, joi, 16 iulie 2020, luni, 20 iulie 2020, joi, 23 iulie 2020, luni, 27 iulie 2020, joi, 30 iulie 2020, luni, 3 august 2020, joi, 6 august 2020, luni, 10 august 2020, joi, 13 august 2020, luni, 17 august 2020, joi, 20 august 2020, luni, 24 august 2020 și joi, 27 august 2020, când în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a primit de la inculpatul (…), sume de bani în cuantum de 600 lei/zi, în legătură cu neîndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu ce decurg din această calitate şi, în special, constatarea şi sancţionarea faptelor contravenţionale în domeniul comerţului clandestin pe plajele staţiunii Eforie“, potrivit motivării Tribunalului Constanța.
„Există un dubiu în ceea ce priveşte remiterea efectivă a acestor sume de bani către inculpat“
„Din examinarea mijloacelor de probă enunţate, precum şi a celor administrate în cursul cercetării judecătoreşti (martorii mai sus nominalizaţi menţinându-şi, în linii generale, depoziţiile iniţiale, date în cursul urmăririi penale), instanţa reţine că în cauză s-a probat, cu titlu de certitudine, că martorul (…) a colectat, în mod regulat, în perioada şi la datele mai sus precizate, sume de bani de la martorii (…), că le-a spus acestora, direct sau telefonic, că aceşti bani urmau să ajungă la inculpat. De asemenea, din probatoriul administrat în cauză în ambele etape procesuale rezultă şi împrejurarea că inculpatul (…) s-a întâlnit cu martorul (…) în împrejurările descrise, în detaliu, în rechizitoriu (conform supravegherilor tehnice efectuate).
Instanţa reţine însă că există un dubiu în ceea ce priveşte remiterea efectivă a acestor sume de bani de către (…) către inculpat, de fiecare dată/vreodată, cu ocazia acestor întâlniri“, potrivit motivării.
„Aspecte contradictorii“
„Instanţa reţine că aspectele declarate de martorul (…) sunt totodată contradictorii prin ele însele. Astfel, deşi acesta, referindu-se la sumele pe care le colecta, menţionează că acestea variau, în funcţie de sezon, de număr de turişti şi de alte asemenea elemente, în ceea ce priveşte sumele de bani despre care afirmă că le-a remis inculpatului, acestea au fost, invariabil, 600 lei, la fiecare întâlnire. De asemenea, deşi aceste sume, pe care le dădea inculpatului, erau mereu aceleaşi, martorul a declarat că, de fiecare dată (cu excepţia zilei de 27.08.2020, când s-a realizat flagrantul), (…) îl întreba cât a colectat (fapt pe care instanţa îl apreciază ca neverosimil, din moment ce contribuţia dată acestuia din urmă ar fi fost una fixă)“, conform motivării Tribunalului Constanța.
„În aprecierea instanţei, împrejurarea care creează cel mai puternic un dubiu asupra realităţii remiterii către inculpat de către martorul (…) a sumelor de bani colectate de la comercianţii de pe plajă, este aceea că, din probele administrate în cauză rezultă că acesta a mai primit şi alte sume de bani, de la persoane cărora le-a spus că banii urmau să ajungă la (…), fără ca acest lucru să se şi întâmple (fapt recunoscut şi de (…)“, au mai consemnat judecătorii de la Tribunalul Constanța.
Declaraţiile lucrătorilor de poliţie, lipsite de relevanţă, spun judecătorii
„În ceea ce priveşte mijloacele de probă testimoniale, constând în declaraţiile lucrătorilor de poliţie care, în perioada de referinţă, şi-au desfăşurat activitatea sub comanda inculpatului, instanţa reţine că acestea, în contextul celor prezentate anterior, oricum sunt lipsite de relevanţă, ele fiind administrate ca probe indirecte, din care ar rezulta că inculpatul dispunea subordonaţilor să nu aplice sancţiuni comercianţilor de pe plajele din Eforie. Aceste declaraţii relevă pe de o parte că exista bănuiala, zvonul, în rândul angajaţilor că inculpatul nu ar agrea organizarea unor controale pe plajă, iar, pe de altă parte, că acesta nu a cerut în mod expres acest lucru subordonaţilor săi“, potrivit motivării.
În final, Tribunalul Constanța reține, că, „în conformitate cu prevederile art. 103 alin. 2 teza finală din Codul de procedură penală, condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă“.
„Probele în acuzare nu au un caracter cert“
„Având în vedere că la pronunțarea unei condamnări, instanța trebuie să-şi întemeieze convingerea vinovăției inculpatului pe bază de probe sigure, certe şi, întrucât probele în acuzare nu au un caracter cert, nu sunt decisive sau sunt incomplete, lăsând loc unei nesiguranțe în privinţa vinovăţiei inculpatului, se impune a se da eficienţă regulii potrivit căreia „orice îndoială este în favoarea inculpatului” (in dubio pro reo)“, mai susțin judecătorii de la Tribunalul Constanța.
„Înfăptuirea justiţiei penale cere ca judecătorii să nu își întemeieze hotărârile pe care le pronunţă, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă (fapta supusă judecăţii). Doar în acest mod se formează convingerea, izvorâtă din dovezile administrate în cauză, că realitatea obiectivă este, fără echivoc, cea pe care o înfăţişează realitatea reconstituită ideologic cu ajutorul probelor“, conform sursei.
„Mijloacele de probă administrate în cauză nu confirmă, cu certitudine, comiterea faptelor“
„Pentru cele evocate, ţinând seama de faptul că mijloacele de probă administrate în cauză nu confirmă, cu certitudine, comiterea faptelor imputate de către inculpatul, nefiind înlăturată prezumţia de nevinovăţie instituită drept principiu de prevederile art. 4 Cod procedură penală şi dând eficienţă regulii in dubio pro reo, în cauză nu se poate reţine, dincolo de orice îndoială că inculpatul a săvârşit infracțiunea de luare de mită în formă continuată (17 acte materiale), prev. de art. 6 și art. 7 litera c din Legea 78/2000 raportat la art. 289 alin.1 din Codul Penal, cu aplicarea dispozițiilor art. 35 alin.1 din Codul Penal, astfel că soluţia care se impune în cauză este achitarea acestuia, în temeiul art. 396 alin. 5 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. c Cod procedură penală. Aceleaşi considerente sunt valabile şi în ceea ce priveşte infracţiunile de instigare la fals material în înscrisuri oficiale şi favorizarea făptuitorului, fapte pentru care inculpatul a fost trimis în judecată“, se mai arată în motivarea deciziei de achitare!
Așa cum arătam și mai sus, decizia Tribunalului Constanțanu este una definitivă!
Sursa text: portal instanțe de judecată și rejust.ro
Trimiterea în judecată reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
