Psalmii, izvor de echilibru și vindecare: Tainele Psalmului 23, dezvăluite de părintele Adrian Vasile: despre credință și biruința lui Hristos
HRANĂ PENTRU SUFLET
Ziarul Amprenta continuă proiectul dedicat aprofundării unuia dintre cele mai sensibile și fascinante capitole ale Scripturii – Cartea Psalmilor. Alături în această călătorie spirituală îl avem pe părintele Adrian Vasile, conferențiar universitar dr. la Facultatea de Teologie a Universității „Ovidius” din Constanța și preot slujitor al Parohiei „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din anul 1998.
Redăm, în cele ce urmează Psalmul 23:
- Al Domnului este pământul și plinirea lui; lumea și toți cei ce locuiesc în ea.
- Acesta pe mări l-a întemeiat pe el și pe râuri l-a așezat pe el.
- Cine se va sui în muntele Domnului Și cine va sta în locul cel sfânt al Lui?
- Cel nevinovat cu mâinile și curat cu inima, care n-a luat în deșert sufletul său și nu s-a jurat cu vicleșug aproapelui său.
- Acesta va lua binecuvântare de la Domnul și milostenie de la Dumnezeu, Mântuitorul său.
- Acesta este neamul celor ce-L caută pe Domnul, al celor ce caută fața Dumnezeului lui Iacob.
- Ridicați, căpetenii, porțile voastre și vă ridicați porțile cele veșnice și va intra Împăratul slavei.
- Cine este acesta Împăratul slavei? Domnul Cel tare și puternic, Domnul Cel tare în război.
- Ridicați, căpetenii, porțile voastre și vă ridicați porțile cele veșnice și va intra Împăratul slavei.
- Cine este acesta Împăratul slavei? Domnul puterilor, Acesta este Împăratul slavei.
„Psalmul 23 este unul dintre cei mai solemni și profunzi psalmi mesianici ai Psaltirii. În tradiția ortodoxă el poate fi citit atât în cheie liturgică și duhovnicească, cât și hristologică. Astfel putem desprinde din conținutul lui trei mari idei: Dumnezeu este stăpânul întregii creații, omul este chemat la curăție pentru a putea intra înaintea lui Dumnezeu, Hristos este Împăratul slavei.
Versetul de debut proclamă suveranitatea lui Dumnezeu, căruia îi aparține întreaga creație, de aici înțelegând că omul este doar un vremelnic administrator al unor daruri ale lui Dumnezeu și parte a creației divine. Unii văd în pământul amintit aici o imagine a Bisericii, întemeiată de Hristos peste schimbările timpului și întărită pe certitudinea credinței.
Mai departe (v. 2) este sugerată puterea creatoare a lui Dumnezeu, care după ce creează, așază creația în ordine, stabilitate și armonie.
Întrebarea retorică din versetul trei aduce în discuție starea de curăție morală a celui care dorește să petreacă în comuniune cu Dumnezeu, iar răspunsul ce vine imediat (v. 4) ne arată că pentru a dobândi această comuniune trebuie să fim împlinitori de fapte bune („nevinovat cu mâinile”) și curați sufletește, împăcați cu noi înșine, trăind în adevăr, cu sinceritate, fără minciună și ipocrizie în relațiile cu cei din jur. Ideea este reluată de Mântuitorul prin cuvintele „Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu” (Matei 5, 8). „Acesta este neamul celor ce-l caută pe Domnul” (v. 5), nu un neam biologic, ci comunitatea celor care îl caută sincer pe Dumnezeu.
Cu versetul 7 începe partea cea mai solemnă și totodată profetică a psalmului. Dacă într-o interpretare contextualizată istoric putem înțelege o procesiune cu Chivotul Legii spre sanctuarul din Ierusalim, în interpretarea patristică ortodoxă pasajul este unul profund hristologic. Imaginea pare aceea a unui împărat biruitor care a ajuns la porțile cetății și-i somează pe mai-marii ei să i-o predea. În dimensiunea profetică, Împăratul slavei este Însuși Iisus Hristos cel înviat, biruitor asupra morții.
După unele comentarii patristice întrebarea „Cine este Acesta Împăratul slavei” este pusă de îngerii care s-au minunat văzând, după Înviere, firea omenească înălțată la cer în persoana lui Hristos.
Așadar în lectura duhovnicească ortodoxă Psalmul 23 ne arată că Hristos stă înaintea omului ca Împărat al slavei. În baza libertății cu care este înzestrat de la creare, omul poate rămâne închis în egoism și păcat, sau poate deschide porțile sufletului pentru intrarea harului.
Ritualul ortodox folosește acest text în slujba Învierii, ci și la sfințirea unei biserici noi. În plan personal, întrucât aduce conștiința prezenței lui Dumnezeu, Psalmul 23 e potrivit a fi citit la mutarea într-o casă nouă, când este tulburare în familie, sau când omul dorește să încredințeze un loc lui Dumnezeu. De asemenea, fiind un psalm de biruință, poate fi citit pentru pace și ocrotire.”, a transmis pentru Ziarul Amprenta, părintele Adrian Vasile, conferențiar universitar dr. la Facultatea de Teologie a Universității „Ovidius” din Constanța și preot slujitor al Parohiei „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”.
Foto: Pexels
Citește și:
